Bucurestiul pare in aceste momente de vara un adevarat munte de agnoasa, de respingere a Sfantului Duh. Oamenii se ingesuie care mai de care sa ajunga la servici, se ghiontesc, se cearta, ce sa mai, o adevarata babilonie. Dragostea de aproapele e complet abolita, iar diavolii isi dau in petec...

Seara pare pentru multi dintre noi o oaza, un gat de relaxare, in calea temperaturii ridicate de peste zi. Si, desi majoritatea dintre noi ne aciuam la gura unui aer conditionat, sunt unii care se roaga. Da, sunt multi care in timp ce noi dormim, in timp ce noi lucram, ei se roaga, se roaga pentru noi, pentru altii...

Manastirile din Bucuresti dau capitalei mantia de cetate ortodoxa. Aici, precum odata la Constantinopol, sunt biserici mari si semete, aurite si argintate, cu turle mari si turle mici, din lemn sau zid, toate au un singur scop, mantuirea noastra…

De te prinde seara pe Magheru si simti ca sufletul tau are si el nevoie sa se racoreasca, odata ce ai ajuns la intersectia cu C.A. Rosetti, fa dreapta de vii dinspre Universitate si mergi cale nu lunga pana la intersectia cu Maria Rosetti si pana la o ramificatie mica, si anume strada Schitul Darvari.

De cum ai intrat simti mireasma de tamaie si adierea vantului care zguduie teiul, cazand boabe pe acoperis. Atmosfera e umeda, asta pentru ca de abia s-a udat gradina manastireasca…

Ansamblul monahal are in centru biserica mica si cocheta, in stil oltenesc, care odata ce ai intrat in ea iti induce starea de ireal, de neclar si de indumnezeire a clipei. Candelele lumineaza nitel atmosfera alaturi de cateva lumanari, iar din strana monahii isi arcuiesc glasurile in canturi bizantine.

Afara pe laturi sunt chiliile, cladiri albe imbrodate cu balcoane de lemn si oluri cu flori atarnand. Copacii inalti apasa si ei atmosfera amplificand glasul sufletului dornic de rugaciune…

Inauntru calugarii si cativa credinciosi asista la Sfanta Slujba a Miezonopticii. Parintele Macarie din altar binecuvanteaza, iar strana raspunde lung si solemn, inmiresmand atmosfera funebra cu psalmi si rugaciuni.

Credinciosii fac matanii, cruci multe si se inchina la Sfintele Moaste, de langa icoana Maicii Domnului de pe peretele de Miazazi.

In fata altarului, avand epitrafil si camifalca Parintele se roaga, pentru noi, pentru cei ce canta, pentru cei ce calatoresc, pentru toti oamenii, pentru pacea lumii... Parintele Staret glasuieste alaturi de monahii sai, iar ceilalti din biserica aidoma canta pentru Prea Sfanta Nascatoare de Dumnezeu. La final, Parintele din altar, miruieste si binecuvanteaza pe toti…

O astfel de slujba ne poate aduce multe bucurii, caci racoarea sufletului in canicula tristetii inseamna mult…

Obştea numără peste 25 de monahi şi fraţi care muncesc, se roagă şi săvârşesc slujbe de o frumuseţe deosebită. Aşezământul vechi imită mânăstirea Cozia veche din apropiere. Slujbele se ţin în lăcaşul cel nou, ridicat între 1893 şi 1901 de episcopul Gherasim Timuş, lăcaş ce poartă hramul "Schimbării la faţă".

Schitul Turnu a fost întemeiat de cuvioşii sihaştri Daniil duhovnicul şi Misail naccalnicul ( egumen), ale căror chilii săpate în stâncă se văd în curtea mânăstirii.

 [gallery]

 • vezi imaginile mărite la flickr

Mânăstirea Turnu în "Amintirile unui pelerin"

min. 6:25

până la min. 1:40

· Mânăstirea Turnu (2)