When someone pops up with a way of challenging petrol as our primary source of energy I can't help but have serious doubts. I don't challenge the idea from a scientific point of view but rather from an economic one. I've not read much about economics but from the little I understand, a cheap source of endless energy would be impossible. Let me explain myself.

The most important thing on earth (and arguably in the whole universe) is energy! With enough energy you can do anything; you don't have water, pump it from the ocean and desalinate it, no bananas in the North Pole, we'll build a green house powered by a heater running night and day! The only important thing for these two is energy and once you have that you can do anything.

The term economics come from an Ancient greek word meaning "management of a household". Management is required when resources are scarce but if energy becomes cheap and readily available, we don't need to manage anymore; we just need to use! Imagine what this would mean; food and all sort of resources in abundance; no more poor coz anything can be manufactured at practically no cost. Can this be true? Come on, that'll be heaven on earth, no more hardships,.... or rather a dream

So why this morning on the way to work have I noticed BP putting their prices up?!

September was the worst month ever for business and such alike, the most recorded loss of businesses such as Hotels, Banks, Pubs, Petrol Stations and many more hit a high.  It very much seems like the first recession of the turn of the centrury is guarranteed to happen.

You can just say how everything has gone up in price, just looking around a supermarket, you can see how much everything has gone up by. I.e. the cost of alcohol, cigarettes, and many everyday products have increased in price causing people to perhaps not afford a treat they could usually afford or maybe just the weekly shopping. According to a national observation since January the cost of a weekly shop has increased by approximately £8, which may not sound a great deal, but every week, thats another £416 a year.

What is a recession?

A recession is a stage of the business cycle in which economic activity is in slow decline. Recession usually follows a boom, and precedes a depression. It is characterized by rising unemployment and falling levels of output and investment.
As the economy has to suffer, it can not justify all the billions and even trillions of pounds that have to made up from somewhere.. the tax payers money.

When will we know when we are in recession?

Well you can not just say recession is happening right now, we will only know what it has happened. Businesses are at their toughest point for many years and are really struggling in the wind.

How many have their been before?

Well since the war, there has been 5 recessions, obviously this year could become the 6th? Or even it could be the 6th in early 2009. Who knows? What we know is with the banks struggling and many other business firms are dramatically suffering.

Will update this with more news to come.

Amerika Birleşik Devletleri'nde kurtarma planının kabul edilmesine rağmen, dünya borsalarında önemli düşüşler yaşanıyor.

Avrupa'da merkez bankaları mali piyasaların nakit ihtiyacını karşılamak için piyasalara para pompaladı.

Ham petrolün varil fiyatı da 90 doların altına indi.

Avrupa Borsaları Düşüşle Açıldı
Avrupa'nın en büyük 300 şirketini kapsayan endeks yüzde 4,15 düştü...

İngiltere, Almanya, Fransa, İspanya ve İtalya borsalarında da endeksler yüzde 3,45 ile 4,62 arasında düştü.

Moskova borsasındaki RTS endeksi de yaklaşık yüzde 7 değer kaybetti.

Borsada en fazla bankaların hisseleri düştü.

Gelişmelerin ardından Avrupa Merkez Bankası piyasaya 50 milyar dolar, İngiltere Merkez Bankası 10 milyar dolar, İsveç Merkez Bankası ise 14 milyar 200 milyon dolar verdi.

Asya Borsaları da Düşüş Gösterdi
Tokyo Borsası yüzde 4,25 oranında kayıpla Şubat 2004'ten bu yana en düşük seviyesine geriledi.

Çin, Hong Kong, Avustralya, Hindistan, Singapur ve Tayland'da da borsalar düştü.

Ham petrolün varil fiyatı da son 8 ayın en düşük seviyesine inerek New York borsasında 89,19 dolardan işlem gördü.

Bu arada, Avro, dolar karşısında yüzde 0,7 değer kaybederek son 13 ayın en düşük seviyesine geriledi.

The cost of keeping such a vehicle can be difficult to manage though. Buying a car in the first place can easily set an owner back by a few thousand pounds. Road tax must be paid on the vehicle, insurance is essential and a legal requirement and there is the added cost of physical maintenance – MOTs, servicing, making alterations and even simple cleaning.

The most consistent cost for most drivers, however, is fuelling, and the UK is actually the most expensive place to buy petrol in the developed world. Prices change quickly and often, with many drivers becoming angry as a result. For example, in 2001, many retailers cut the price of unleaded fuel by 1p, following a fall in crude oil prices in December of that year. Motorists at that time accused those retailers of making a token gesture, due to large cost increases prior to the drop.

Luckily for many motorists, there are ways to ensure fuel consumption is kept to a minimum. Simple alterations to a driver’s usual techniques can make a huge difference. Some methods of improving vehicle fuel economy are: avoiding sudden starts and stops, keeping tires inflated to the recommended pressure, avoiding the use of air conditioning and coasting down hills. Simply by driving more slowly and avoiding unnecessary use of the accelerator, a driver can help reduce their petrol consumption.

There are also methods that don’t relate to actual driving techniques. Driving less is the most obvious way to cut petrol use, but is something many people simply cannot do. A carpool with friends or colleagues can be an alternative, as can making a commute shorter by working closer to home or moving closer to work, or even buying a smaller car that burns less fuel.

Combining a few small trips and taking just one longer journey, or parking in the first space available, are effective techniques that will cut fuel costs in the long term, as is filling up the tank fully to avoid making extra trips purely to buy more petrol. Making these kinds of decisions can affect a daily lifestyle of drivers, but could well be worth it as they will certainly save money.

It is important that drivers do not cut costs when it comes to certain aspects of their car use, however. Finding the right car insurance, paying road tax and maintaining a vehicle are all essential motoring outlays for any driver. If drivers can avoid the need to constantly pay out for petrol, however, owning a car can be more affordable and can allow an owner the extra funds to pay for other pleasures.

Because I refilled Fig's gas tank yesterday.

And whenever I pump car-gas, I clench my ass muscles, as an added form of exercise, FYI.

toate bune si frumoase, povestirea unuia, altuia cum erau, cum s-au schimbat de ce au facut ce au facut, etc... interesante oricum, doar ca nu aceasta este ideea in sine a postului.

ca si un fidel cititor (adica trebuie sa ma ambitionez sa citesc ceva mai lung de 10 randuri) iau la rand si comenturile... fie de acord sau nu dau peste urmatorul coment (am extras doar partea interesanta) a lui bizzu

nu de mult timp m-am trezit cu baiatul meu de 12 ani ca nu mai vrea sa fie tuns (mi-a zis "plec de acasa daca ma tunzi!") el fiind un copil nu retras, ci chiar vorbaret, cu prieteni, dar... prosteala (specifica varstei lor, sa capteze cat mai multa atentie) il/ii determina sa se comporte asa. nu a ajuns sa aibe parul cum ii "dicteaza" acest emo, nu poarta haine specifice acestui curent de moda, pentru ca eu chiar l-am speriat ca se poate umple de paduchi de la baietii aia cu parul lung s.m.d. cu o vorba buna reusesti sa-l schimbi (asta daca nu sunt afectati de probleme psihice!).

...trebuie oare sa ma tund? oricum as vrea sa-l vad si pe asta (ca-s inca multi altii la fel) sa vina la un festival si sa declare clar acest lucru, sau de ce nu chiar si face2face cu mine... nu zic ca s-ar intampla ceva, dar nu asa ii zic la un copil, care mai incolo va ajunge sa asimileze o persoana cu par lung ca si un paduchios...

oare Iisus avea paduchi? acum ar zice ca Iisus e un caz aparte, doar pentru a-l mentine aprope de biserica... oricum despre biserica vom vorbii de alta data...

Rastom dan Zubli, kami ini kawan dah lama, sehingga boleh bercakap tiada sempadan. Ikuti Lah ragam kami yang banyak makan garam dari udang. Sebab udang mahal, garam murah. Jadi jarang Lah kami makan udang. Garam, biasa Lah, selalu...

Dia yang hidup senang-lenang, barangkali Sebol. Bercakap pasal makan, Rastom tahu Zubli susah semacam mana Zubli tahu Rastom susah.

Zaman Pak Lah, gini Lah jadinya.

Zubli kata:

Zubli Zainordin Berkata:
Oktober 2, 2008 pada 4:09 am

Hahahahahaha,

Sebab, aku dah macam tak cukup beras selepas raya ini…

Jadi, Rastom cadang kat Zubli...

1. rastom Berkata:
   Oktober 2, 2008 pada 11:16 am Belajar makan ubi pula. Beras akan jadi seperti petrol, harga akan terus naik. Thailand, Burma sudah banjir, kesannya nanti kena kita.

tapioca / ubi kayu 535 x 400 - 114k - jpg www.rimbundahan.org	Tanaman Pangan · Tanaman Perkebunan ... 158 x 250 - 36k - gif www.bi.go.id

Kuih Ubi Kayu 3072 x 2304 - 1166k - jpg nyonyakuih.com	Ubi kayu berbatang bulat dan ... 321 x 266 - 12k - jpg rsherbal.wordpress.com [ More from photobucket.com ]	Cip Ubi Kayu 332 x 500 - 38k - jpg mkhmarketing.com

Zubli kata:

1. Zubli Zainordin Berkata:
   Oktober 2, 2008 pada 11:38 am Rastom,

   Aku ada dengar perihal makan ubi ini, di blog Elhakim. Tapi PutraJaya boleh ke tanam ubi? Ubi apa? Kalau ubi Gajah, Gajah jer boleh makan. Manusia kalau makan, macam pemimpin politik minum air tapai lah kan? Lepas itu cakap merapu.

   Aku rasa, ada benarnya jika Thailand dan Burma banjir kesannya kita kena. Apa pasal lah masa kita pergi Thailand dulu, kita tidak terus ke Burma, jika tidak boleh main air banjir kat sana.

   Aku ada dua pilihan Rastom. Jika macam hang kata beras jadi petrol, pilihan pertama aku ialah minum petrol.

   Mungkin tidak! Ada lagi satu pilihan.

   Pilihan kedua ialah aku dapatkan katalaluan Sebol (Hasbullah Pit), dia ada banyak beras. Beras padu, Beras Terpilih, Beras Melaka. Jadi aku ambil sahaja beras dari blognya.

   Lepas itu aku kata, “You are my friend…”

   Apa macam?

Rastom sila tambah...

Sebol tak boleh tambah, sebab dia tiada katalaluan blog ini. Hehehehehe...

Kata Rastom memperingatkan...

1. rastom Berkata:
   Oktober 2, 2008 pada 12:46 pm e

   Jangan
   sekali kali percaya dengan konsep makanan dari Melaka, cubalah makan
   Durian Daun tengok. Ada air, Air Keroh, konon ada Sungai Udang, tapi
   harga udang tetap mahal. Pulau Besar, tapi kecil. Ilusi!

Anyway, this made me think.  Is the quality of the fuel actually there?  Do we assume it's better quality because of the price?  Is it the Ferrari branded adverts that have made us think it's better quality?  If Michael Schumacher tells us he uses it, it must be good right?

After filling up, I excitedly jumped into my car, expecting it to start up with the growl of an angry Italian beast under the bonnet.  I expected, nay, demanded, that I fly round the next round-about on two wheels and eventually pile through the pearly gates backwards and on fire.  Unfortunately, this didn't happen, and my car feels EXACTLY the same as it did before.

Now, I don't know anyone else who uses the more expensive version of petrol, which is already more expensive than saying "yes Mr bank manager, I'd love to invest my money with you", so that CLEARLY proves to me that the adverts don't work.  However, if this scientifically proven conclusion is indeed accurate (unlikely) and not completely made up (more likely) then they must have other methods of making the sale.

Ever the cynic, I have concluded that the only method the petrol companies have for selling the "high quality" stuff (we all know it comes from the same reservoir under the garage anyway) is by ensuring the regular fuel pumps are out of order so we have no choice, or by giving away a free Ferrari hat with all purchases...

Mom in limousine blue

Lies one in reserve

For babe in diaper new

High arched chariots

Warmed up urns

When crawl on roads

Chaos up churn

Screeming horns a torrential affair

High up heavens, shuffle dare,

Suits of black, poison in flow

Skies blind, darken swallow

Concerns show not when Hi-fis tall

Warnings into ears deaf fall

Global Tax fix

On wretcheds all !

Rep. Care a fost rolul dvs. in echipa care a reprezentat România in procesul de la Haga?

Gicu Borosi: Rolul nostru a fost unul special, tinând cont ca disputa se purta pe o zona de delimitat care inseamna platou continental si zona economica exclusiva, zona care ii da dreptul statului respectiv de a exploata toate resursele – atât piscicole, cât si minerale. Importanta resurselor minerale, presupuse a exista in zona in disputa intre România si Ucraina, si  in special a celor de titei si gaze naturale a determinat cooptarea unor reprezentanti ai Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, initial in echipa de negociere si ulterior in cadrul echipei „Haga”. Tema resurselor naturale a fost de o importanta deosebita inca din timpul  negocierilor cu fosta Uniune Sovietica, in 1967, iar ultimele negocieri purtate cu URSS s-au incheiat in 1987, când s-a convenit un „gentlemen’s agreement”, in care se prevedea ca ambele parti sa se abtina, pâna la solutionarea disputei de la orice activitate de explorare prin sonde si de exploatare. Ca atare, pâna in 1987, in zona de disputa, care era sensibil redusa fata de cea pretinsa de ucraineni, ambele parti – si noi, si Uniunea Sovietica - am efectuat lucrari de explorare care au constat numai din prospectiuni seismice, totalizând aproximativ 12.000 de kilometri de profil seismic inregistrat.

Rep: Ce sunt profilele seismice?

Mihai German: Prin aceste profile seismice se realizeaza practic o radiografie a scoartei terestre prin care se depisteaza zonele favorabile acumularii hidrocarburilor. Undele seismice generate de la suprafata se propaga prin succesiunea de straturi geologice si revin la suprafata reflectate de anumite discontinuitati care dau o imagine a aranjamentului structural al acestora sau, in situatii favorabile, chiar o indicatie directa a prezentei unor acumulari de gaze naturale.

Gicu Borosi: In functie de asta se interpreteaza zona din punctul de vedere al conditiilor de generare, al existentei colectoarele favorabile acumularii hidrocarburilor si a prezentei „capcanelor” capabile sa opreasca titeiul sau gazele. Si in zona respectiva, atât noi, cât si sovieticii am facut aceste prospectiuni seismice prin care s-au conturat câteva zone care intruneau conditii favorabile de generare si de acumulare a hidrocarburilor. Dar nici noi, nici sovieticii nu am sapat sonde pâna in 1987 in zona respectiva, pentru a verifica daca structurile respective au sau nu acumulari de titei sau gaze naturale. Desigur, chiar si in aceste conditii, prin metode probabilistice se estimeaza un volum al resurselor care pot fi descoperite.

Rep: E greu de inteles acum ca Uniunea Sovietica accepta un astfel de „gentlemen’s agreement”, de a respecta termenii acordului.

G.B.: Da, s-a respectat, deoarece zona respectiva reprezenta o portiune relativ restrânsa din platoul continental al Marii Negre, iar o parte din acest areal este reprezentata de  zona de mare adânca, a carei cercetare prin sonde a inceput, pe plan mondial, mult mai târziu. Platoul continental coboara relativ lin pâna la adâncimea apei de 200-250 m, dupa care panta se schimba si ajungi brusc intr-o zona cu adâncimi ale apei de 1.500-1.700 de metri. Dupa 1990, România a acordat niste concesiuni petroliere pe platoul continental românesc al Marii Negre, care s-au oprit la linia ce marca pretentia maxima a  Uniunii Sovietice, nebanuind la acea data ca Ucraina  va revendica ulterior o suprafata mult mai mare. Linia lor de pretentie a baleiat spre Vest, spre malul nostru, si a facut ca o parte din suprafetele perimetrelor concesionate de România sa intre in zona in disputa.

M.G.: Spre deosebire de „gentlemen’s agreement”-ul incheiat cu Uniunea Sovietica prin Acordul Conex incheiat cu Ucraina in 1997, s-a prevazut si dreptul partilor de a explora in zona respectiva, inclusiv prin sonde. De acest drept au profitat atât România, care a sapat patru sonde in zona de delimitat, cât si  Ucraina, care a sapat doua sonde, fara a trece insa la lucrari de exploatare, care erau interzise prin Acordului Conex.

Rep: Câte zacaminte exista?

G.B.: La ora actuala sunt patru zacaminte care sunt cunoscute, care au intrat in exploatare dupa anul 1987, toate au fost operate initial de Ministerul Petrolului, apoi de Petrom. Cele patru zacaminte sunt Lebada Est, Lebada Vest, Sinoe si Pescarus, ultimul, descoperit la sfârsitul anilor ’90.

Rep: In teritoriul pe care am urma sa-l câstigam, dupa decizia Curtii de la Haga, câte zone de exploatare mai sunt?

G.B.: Se poate estima prin similitudine cu volumul de resurse al zacamintelor cunoscute ca volum de rezerve din acest areal de 12.000 km patrati este de 10 milioane de tone de titei si 100 de miliarde de metri cubi de gaze. Desigur, aceste cifre sunt doar estimari, volumele reale vor putea fi cunoscute doar dupa efectuarea lucrarilor de explorare si evaluare.

Rep: Cât inseamna aceste cifre, raportate la consumul actual al României?

G.B.: Ce pot sa va spun este ca aceste resurse nu pot fi exploatate peste noapte pentru ca nu exista nici o sonda, in afara de ce au sapat ucrainenii, si cu un rezultat contradictoriu. In prezent, intr-o etapa mai avansata de explorare este doar structura Cobalcescu pe care Petrom a sapat trei sonde si Olimpiskaia, denumita anterior de România Muridava, pe care Ucraina a sapat doua sonde, prima cu rezultat pozitiv, a doua cu rezultat incert. Structura pe care au sapat ei si care se afla pe zona de pretentie a Ucrainei este imediat la est de limita perimetrelor concesionate de România intr-o zona care este foarte  probabil sa ne revina noua.

Rep: Prin urmare, ce avem de câstigat?

G.B.: Redeventa petroliera, accizele, impozitele pe profit pentru companiile care lucreaza in zona respectiva, plus degrevarea, intr-o anumita marja, a volumelor de titei si gaze importate.

Rep: Adica este mai convenabil sa concesionam suprafetele?

M.G.: Da, pentru ca, in afara de aceste venituri la bugetul de stat, care pot fi consistente deoarece redeventa petroliera pentru zacamintele de talia celor presupuse in acest areal este de 10 - 13%, pretul gazelor din productia interna va fi oricum ceva mai mic decât al gazelor importate. Asigurarea necesarului de consum intr-un procent cât mai mare  din gaze produse in tara reduce dependenta de gazul importat, implicit reduce riscul aparitiei unor momente de criza in furnizare, datorita unor factori politici sau climatici. Zacamintele off-shore sunt in general zacaminte marisoare, cu productii mari pe sonda. Asta inseamna si redeventa mare, pentru ca la zacaminte mari redeventa ajunge si la 13%. Nu aveam alta posibilitate decât sa concesionam.

G.B.: In ceea ce priveste concesionarea perimetrelor care vor fi oferite, precizam ca Legea petrolului nu face distinctie intre companiile românesti si straine, cu capital de stat sau privat, beneficiind de acelasi tratament Romgaz, care este singura firma cu capital de stat din domeniul petrolier si al gazelor, Petromul, relativ recent privatizat, sau oricare alta companie româneasca sau straina.

M.G.: Deoarece pe parcursul derularii pledoariilor de la Haga au fost unele opinii ca zona din platoul continental care va reveni României in urma deciziei CIJ va trece automat in concesiunea Petrom, suntem datori sa precizam ca aceste temeri sunt nejustificate. Desigur, Petrom poate sa fie unul dintre participantii la licitatia care va fi organizata, dar nu este automat si câstigatoare a acesteia.

Rep: Ca o concluzie – care este miza procesului de la Haga?

G.B.: Miza este doar una economica, deoarece in zona sa economica exclusiva statul are dreptul suveran de exploatarea resurselor piscicole si minerale. Pâna acum sunt cunoscute doua zacaminte,  Cobalcescu, descoperit recent de Petrom in perimetrul Istria, si unul potential comercial, Muridava. Pe lânga acestea mai sunt 6-7 structuri descoperite pâna acum, potential productive si mai e o suprafata mai putin investigata, in care sigur o sa se mai gaseasca inca 7-8 structuri favorabile.

Rep: De ce Ucraina tine mortis sa ia un teritoriu mai mare decât avea URSS, in conditiile in care pentru ei resursele naturale ar asigura consumul intern pentru doar doi-trei ani?

G.B.: Volumul resursei si raportarea acestora la consumul intern al Ucrainei nu este relevant, o resursa suplimentara fiind bine-venita chiar si pentru tarile exportatoare de titei si gaze naturale, categorie in care Ucraina nu intra.

M.G.: Asa cum a afirmat si dl Bogdan Aurescu la Haga in una dintre pledoarii,  Ucraina a  supralicitat pretinzând o „felie” mai mare din platoul continental in comparatie cu pretentia Uniunii Sovietice, exact cu scopul de a  obtine cât mai mult.

Rep: Ati discutat cu omologii dumneavoastra din partea ucraineana la Haga?

G.B.: Nu la Haga. Dar pe parcursul negocierilor in cadrul intâlnirilor comisiilor de experti am avut numeroase intâlniri si schimburi de opinie. In pledoariile Ucrainei de la Haga, acesta a incercat sa prezinte ca o circumstanta in favoarea sa efectuarea unor operatiuni petroliere in arealul in disputa, dar asa cum a subliniat in raspunsul sau dl. Cosmin Dinescu, acestea nu au nici o relevanta deoarece au fost executate dupa termenul de referinta marcat de notificarea reciproca a celor doua parti a existentei unei suprafete revendicate de ambele tari. Totodata, aceste lucrari pot fi considerate a fi fost facute cu caracter demonstrativ si au fost executate de o companie ucraineana de stat.

Rep: Dumneavoastra, ca specialisti, cum ati descrie Insula Serpilor? Ce este?

G.B.: Din punctul nostru de vedere este o stânca. Problema este ca se pleaca de la câteva principii pe care si completul de judecata, CIJ, il are ca baza in numeroase cazuri.

M.G.: Sunt 17 hectare, fara populatie stabila, fara apa potabila, fara resurse si cu o clima aspra,  deci intr-un cuvânt fara nici o speranta sa devina altceva decât ceea ce este: o stânca.

G.B.: Problema este cine traieste acolo, cine isi face o familie acolo? E ca si cum ai trimite omul pe Luna. L-ai trimis pe om pe Luna, a stat o saptamâna si s-a intors pe Pamânt.

M.G.: Perspective deosebite petroliere in zona insulei nu sunt. E foarte putin probabil sa mai fie „capcane” cu continut de hidrocarburi in imediata apropiere. Bine, ucrainenii pot sa-si mute si capitala acolo, daca vor. Orice e posibil.

Independenta energetica pentru cel mult 18 ani

Rep: Totusi ce ar insemna inceperea acestor exploatari? Domnul Bogdan Aurescu, agentul României la Curtea Internationala de Justitie de la Haga, spunea de asigurarea independentei energetice pentru 18 ani.

G.B. Când vorbesti de independenta energetica, iei in calcul importul actual de gaze si, in functie de volumul importat, te raportezi la noile rezerve care ar putea fi exploatate. Si, intr-adevar, te poate duce pâna la cifra de 18 ani, pentru ca la ora actuala importam cam 5 miliarde de metri cubi de gaze. Daca iei in calcul cele 100 de miliarde de metri cubi de gaze din platoul continental, ajungi la 18 ani. Dar ca sa le atragi in exploatare intervine o perioada mai lunga. In momentul in care zona aceasta va reveni României, ea va fi parcelata dupa anumite criterii de catre Agentia Nationala pentru Resurse Minerale si scoasa la licitatie. Va fi un concurs public de oferta atât pentru companiile românesti, cât si cele straine. Pentru a relua lucrarile de explorare si ulterior ca sa sape sonde pentru exploatare.

M.G. Toate aceste etape, respectiv organizarea rundei de apel public de oferta, realizarea programului de explorare, saparea gabaritului de sonde de exploatare, construirea conductelor de transport la tarm a titeiului si gazelor naturale dureaza intre 5 si 10 ani.

Petrol pentru inca 30 de ani, gaze pentru 60
Potrivit datelor din Strategia Energetica a României 2007-2020, cererea totala de energie in 2030 va fi cu circa 50% mai mare decât în 2003, iar pentru petrol va fi cu circa 46% mai mare. Rezervele certe cunoscute de petrol pot sustine un nivel actual de consum doar pâna în anul 2040, iar cele de gaze naturale pâna în anul 2070, în timp ce rezervele mondiale de huila asigura o perioada de peste 200 de ani, chiar la o crestere a nivelului de exploatare. Productia anuala de titei a scazut de la 14,7 milioane tone în 1976 (anul cu productia de vârf) la 5 milioane tone în 2006. Zacamintele de gaze naturale sunt de asemenea limitate, iar dupa 1990, productia interna este în declin. Rezervele actuale de gaze naturale sunt estimate la 184,9 miliarde metri cubi. Productia annuala de gaze naturale a fost de 12,3 miliarde metri cubi în anul 2006, ceea ce a reprezentat 69% din consumul national anual total de gaze naturale.

sursa: Gardianul