1. In Mood feat Juliette - Ocean of light
2. Spagna - Voglio sdraiarmi al sole
3. Mattafix - Living Darfur
4. Lighthouse Family - Run
5. Adele - Chasing pavements
6. Kings of Convenience - Misread
7. James Blunt - High
8. Angie Stone - Into my soul
9. Keane - Somewhere only we know
10. Randy Crawford/Zucchero - Diamante

Los responsables del centro de mayores Benrath, en Dusseldorf, han llevado a cabo una curiosa iniciativa para evitar la "fuga" de pacientes con ciertos problemas de memoria, según veo en el Daily Telegraph.

La idea consiste en colocar en la puerta de sus instalaciones una parada de autobuses sin autobuses. Esta parada “fantasma”, una réplica falsa cedida por la empresa municipal, tiene como objetivo atajar un problema acuciante para el hospital: el número cada vez mayor de pacientes enfermos de Alzheimer que se escapan con la intención de volver a sus casas y terminan perdidos por la ciudad.

“La mayoría de estos pacientes tiene alrededor de 84 años” - explica el responsable del hospital - “Su memoria a corto plazo apenas funciona, pero su memoria a largo plazo permanece activa. Ellos reconocen la señal amarilla y verde de la parada y recuerdan que alguna vez se han sentado allí para volver a su casa.”

Richard Neureither, director del centro, afirma también que "Si no podemos encontrarles, entonces tenemos que avisar a la policía” . “Puede ser además particularmente peligroso si esto ocurre en invierno y deben pasar la noche fuera con el frío que hace.”

La verdad que como poco me parece una estrategia curiosa y un modo alternativo de hacer frente a un problema muy particular de este tipo de centros.

Por otro lado, la estampa del médico saliendo a recoger a los pacientes a la parada del autobús y allí el personal sentado esperando que pase es impagable.

Inclusive, como o trabalho é em dupla - estou terminando minha parte -, não sei se o publicarei na íntegra nos Uivos Históricos. Mas pelo menos uma parte dele, que explica o forte anti-semitismo dos chamados movimentos de unificação étnica (pan-eslavismo e pan-germanismo) na Europa Oriental durante o período abordado pelo artigo, será posta à disposição.

Assim que o trabalho estiver terminado, o Cão Uivador volta a seu ritmo normal.

Já no sábado, apareceu um garoto conhecido nosso. Mal-resolvido que só ele, vive dando pistas: nunca ficou com menina, mora com um garoto gay assumido que deve ser namorado dele, foi nessa ou naquela balada, conhece várias gírias e ainda assistiu Queer as Folk. E jura que não é gay, e que conhece essas coisas pela convivência com o cara. Tá, também acredito em Papai Noel e no coelhinho da Páscoa...

Mas vamos aos filmes, que foi o mais interessante:

Pet Shop Boys - Cubism

Assisti pela quarta vez a esse show gravado no México, para compensar a raiva de não ter ido quando eles se apresentaram em São Paulo. O show é simples, com poucos efeitos de palco e alguns dançarinos, mas tem todas as músicas conhecidas e tem aquele gosto de nostalgia para quem viveu os anos 90. E com Neil Tennant em plena forma.

Ponto de Vista (Vantage Point)

A idéia é boa: um atentado a bomba contra o presidente dos EUA é mostrado do ponto de vista de cinco pessoas diferentes que estavam lá. Com várias pistas falsas e reviravoltas, o filme é meio fraco porque não cumpre o que promete. Ainda assim, tem muita ação e é um bom passatempo.

Shortbus

Nunca vi um filme "normal" tão pornográfico quanto esse. Não tem nem história, apenas mostra um clube onde a putaria rola sem qualquer limite, um casal gay que procura um terceiro parceiro, uma conselheira matrimonial que não consegue ter orgasmos e uma maluca homônima da Jennifer Aniston mil vezes mais feia do que a original e com mania de tirar fotos instantâneas.

Na verdade, o nível do filme se conhece pela cena de sexo a três, na qual um deles começa a cantar Star Sprangled Banner enquanto lambe o rabo do outro, que começa a fazer o mesmo usando o pau do terceiro de microfone...

Update:

Inferno Na Torre (The Towering Inferno)

É a sexta vez que eu vejo esse filme e nunca me canso. Até porque hoje em dia não se fazem mais filmes como esse. A velha história de um imenso prédio que queima no dia da inauguração já é bem conhecida, e vale a pena rever sempre.

According to witnesses, the event attracted at least 1 million participants. Police declined to give an official crowd count although one officer on the scene estimated more than 3 million people took part and the Sao Paulo Gays, Lesbians, Bisexuals and Transgenders Parade Association said attendance was more than 5 million. This is the 12th year the parade has been staged.

Let's continue to be proud and never be ashamed again!

si sa nu uit ca sa nu-ti mai aloc spatiu gratuit pe blogul meu gratuit, daca tu traiesti cu impresia ca parada gay e o propaganda iar copilul tau la prima deceptie in amor se va reorienta sexual (btw, de ce nu iei in calcul ca ar putea fi gay nativ?:), ca homosexualii doresc sa se casatoreasca si sa adopte copii ca fitza si ca educatia unui copil intr-o familie gay ar fi de "doamne fereste", iti sugerez cu tot respectul ca daca ai coaie de heterosexual-homofob, sa scoti genul programului - pamflet din schema si sa ne zambim pe holul tribunalului ca tot te lauzi ca esti procesoman.

Nada demais, apenas uma pequena nota: hoje, pela primeira vez, consegui dar uma passadinha na Parada do Orgulho GLBT. Não sabia bem o que esperar - disseram que era uma baixaria - mas achei ótimo. Muito tranquila, cheia de gente animada, drags e travestis lindíssimos, e principalmente, muito amor pra dar.

Eu não sou gay - tudo bem, já dei minhas bitocas em mocinhas por aí, ainda dá tempo de virar bi - mas defendo qualquer manifestação honesta de amor, qualquer forma de prazer e também a diversidade. Então foi lindo ir e ver um monte de gente se beijando, cantando, dançando. Gostei mesmo. Fui com mais duas Pimentas e ficamos muito felizes de ver um casal de homens com uma criança de colo - achamos o máximo da evolução humana.

Acabou que entramos na discussão se levaríamos nossos filhos numa parada gay, e fomos unânimes em dizer que sim: porque desde cedo é preciso aprender a entender que cada um é cada um, que existem diferenças de gosto, de opinião, mas que todo mundo pode se respeitar e conviver e ser feliz (e ter tesão, e dar prazer).

E digo mais: fazia tempo que eu não via dois homens se beijando. Melhor ainda, dois homens deliciosos se beijando. Foi boa a sensação, não exatamente um tesão declarado, quase uma inveja e muita admiração. Não é de se estranhar que existam tantos gays... homem é coisa boa mesmo, não tem como não gostar!

Mais uma vez, expresso aqui o meu desejo de ter leitores gays. Aumentar nosso conhecimento, expandir nossos horizontes e conceitos, agregar quem quer prazer e felicidade. Vive la différence!

Dzis wstalismy co swit o 7, tylko po to, zeby wygramolic sie z wyra na 12... Niech zyje blogie lenistwo. Brakowalo mi tego, oj brakowalo.

Ponizej, ekhm, "material", po ktory jechalismy.  KLIKAC! :P

I po dosc intensywnym weekendzie, padam z nog... Na ludziach powyzywam sie jutro, jest na kim.

Kami

Eu nem preciso começar este post falando que eu sou gay e domingo estarei lá firme e forte, né?

Então tá, começando meu ponto de vista a respeito...

Apesar de muitos não saberem (e nem sequer ligarem para tal) o nome da parada é do ORGULHO GLBT, OR-GU-LHO e leia-se gostar do que é pelo simples fato de ser. Neste fato, gay.

Alguém por acaso tem orgulho de si próprio porque vai para a cama com pessoas do mesmo sexo? Alguém aqui por acaso tem orgulho de si próprio porque vai para a cama com pessoas? (Marília Gabriela, você não conta porque ia com um Deus, sai deste post agora, maldita!)

Ó, caso alguém respondeu que sim, eu sinto pena. MUITA pena. Este ato nada mais é que uma mega festa da esbórnia digna do rei Dionísio que só não comparece porque c* de bêbado não tem dono e diz a lenda ele é hetero...

Milhões de pessoas se pegando, se esfregando publicamente, aproveitando para andar na paulista pela rua, sem carros, bebendo vinho quente e aproveitando para soltar a mulher que tem dentro de si sem medo dos skin heads (ou quase). Para mim é no mínimo patético.

Tenho MUITO orgulho de ser quem eu sou, mas as pessoas com quem vou para cama não fazem parte da minha listinha de tenho orgulho de, porque elas são apenas um pequeno fato na imensidão e complexidade que é minha vida (falou o poeta agora...).

Eu acho que as paradas ajudam a acabar com o preconceito da seguinte maneira: Elas derrubam os pré conceitos (não, não escrevi errado, espere e entenda) que algumas pessoas têm dos homossexuais e os transforma em conceitos fechados, pensados e presenciados, pois qualquer um que vai a uma parada destas percebe que realmente a maioria dos gays são depravados, ou tornam-se sempre que possível.

Adoro a alegria, o carinho e o respeito que os homossexuais têm entre si (quase sempre) mas me desculpe quem pensa que aglomerar um bando de gente serve para algo mais do que ver gente na sarjeta ou asaltada.

Quando inventarem a parada do orgulho Danilo, me avisa que eu vou. E nesta dará pouca gente. Vai ser firmeza! hahahahahaha

É isso. Beijos!

Domenica 6 Luglio, al Poetto, la Piazza della Solidarietà è stata ospite del chiosco Calypso.

Cos'è la Piazza? È un evento che si ripete ogni prima domenica del mese (più o meno) a Cagliari, ormai da qualche tempo, e che allo stato attuale raccoglie dentro di se varie e numerose forme del bel associazionismo nostrano; i protagonisti:

actionaid, aifo, amnesty international, amici di nico, amici di sardegna, amici senza confini, arci, cagliari social forum, ciclofucina sella del diavolo, cisv sardegna, citta' ciclabile, cittadinanza attiva, cosas, emergency, eurialo e niso, greenpeace, ingegneria senza frontiere, lav lega antivivisezione, los quinchos, luna d'oriente, mani tese, maramao onlus, mimi' e gogo', movimento verde, oipa, oscar romero onlus, parada italia, pastori per, rete radiè resch, sardegna palestina, servizio civile internazionale, shiatsu do onlus, sinergia femminile, solidando, sucania.

Tutti questi piccoli gioielli comunitari si danno appuntamento per dodici volte all'anno per scintillare tutti assieme e cercare di sbrillucicare un po' di più in modo da attrarre più curiosi possibile; e certe volte usano degli stratagemmi niente male a questo scopo: questa domenica tra progetti di solidarietà, petizioni da firmare e magliette delle associazioni si sono esibiti i giocolieri - e non solo - di Parada, se non sapete di cosa si tratta date un'occhiata qui! ..notevole no?

Ma poi, una volta che ci si lascia attrarre da tutto questo, una volta che si mette piede nella Piazza, cosa ci si trova dentro?

Naturalmente tutto ciò che ci si può aspettare: volantini, dépliant, giornalini delle associazioni, gadget... di tutto e di più! Ma anche qualcos'altro..

Ad un certo punto la Piazza si raccoglie, si stringe tra la persone che la compongono ed incomincia a mormorare tra se e se: si parla di massimi e minimi sistemi, di animali, di guerre, di paesi esotici, di progetti futuri ed esperienze vissute.. si sentono idee e pensieri, condivisibili e detestabili.. tutto in un clima sereno e appassionato insieme, di occhi scintillanti di interesse, sinceramente affamati di racconti altrui, desiderosi di confronto puro.

Se vi pare che la cosa possa interessarvi, tenete le orecchie tese questo fine mese, girate tra siti delle associazioni della nostra Cagliari, prima o poi vi giungerà il mormorio del prossimo appuntamento.

]]> http://defesadaigreja.wordpress.com/?p=3 Wed, 02 Jul 2008 18:50:50 +0000 defesadaigreja http://defesadaigreja.wordpress.com/?p=3 [slideshare id=496199&doc=o-que-a-parada-gay-2008-mostrou-ao-mundo-1215016520694016-8&w=425]

Pentru al doilea an consecutiv, bucurestenii isi dau întâlnire cu arta si stravechea traditie a Noptii de Sânziene, luni seara, în livada Vilei cu Clopotei de la sosea (Muzeul Minovici). Cu tema “Magia artei”, artisti remarcabili, studenti, profesionisti si designeri prezinta expozitii de arta si proiecte urbanistice, ofera concerte, dar si parade de moda. Nu vor lipsi prezentari de moda ale unor creatori precum Razvan Ciobanu sau Catinca Roman, asortate cu muzica tambalistului Marius Mihalache.

Studentii Universitatii Nationale de Arte Bucuresti vor prezenta participantilor o expozitie decorativa intitulata „Alchimia vegetalului de la planta la pigment textil”. Expozitia de instalatii este constituita din forme decorative imprimate, bi si tridimensionale, reunite sub titlul „Viata formelor”. Studentii sectiei de peisagistica a Facultatii de Urbanism vor expune lucrari de arta neconventionala precum si rezultatele cercetarii lor cu tema “Gradinile pierdute ale Bucurestiului”. De cealalta parte, scenografii Gabriela Turturea si Dragos Buhagiar vor adauga un plus de vibratie artistica printr-o serie de sase lucrari de sculptura tesuta prezente în cadrul expozitiei „În chipuri”. Cei care vor petrece Noaptea de Sânziene în livada de la Minovici vor avea parte si de o ambianta aparte creata de Marius Mihalache (tambal), împreuna cu Dragos Mihu (tobe) si Nicu Baran (bas), iar sub numele „Revenirea la radacini”, cei trei vor împleti folclorul cu jazzul. Patru studenti de la Universitatea Nationala de Arta si Cinematografie vor interpreta momente legate de misterele Sanzienelor, intitulate „Gallium Verum”, „Cununi si cruci” si „Faclii”. De asemenea, cele doua muzee din nordul capitalei create de familia Minovici isi vor tine portile deschise pentru a fi vizitate. Mai multi designeri de moda s-au inspirat din legenda sanzienelor si vor prezenta cate o creatie proprie si originala. Printre ei: Ileana Olympia Andruchovici, Venera Arapu, Wilhelmina Arz, Razvan Ciobanu, Lena Criveanu, Romanitza Iovan, Oana Manolescu, Maria Marinescu, Oana Mizil, Andreea Musat, Stephan Pelger si Catinca Roman.

Sursa: Patricia Marinescu, Gardianul

Leia a matéria na íntegra no Tudo Agora Notícias

• DILLUNS de 15:30 a 18:30 h. a Copons
• DIMARTS de 16 a 19 h. a Òdena
• DIMECRES d'11 a 13:30 h. a Vallbona d'Anoia
• DIMECRES de 16 a 19 h. a Jorba
• DIJOUS d'11:30 a 14 h. a Els Hostalets de Pierola
• DIJOUS de 16 a 19 h. a St. Martí de Tous
• DIVENDRES d'11 a 13:30 h. a St. Martí Sesgueioles
• DIVENDRES d'16 a 19 h. a La Torre de Claramunt

• DILLUNS de 15:30 a 18:30 h.. a La Beguda Alta
• DIMARTS de 16 a 19 h. a Òdena
• DIMECRES d'11 a 13:30 h. a Vallbona d'Anoia
• DIMECRES de 16 a 19 h. a Jorba
• DIJOUS d'11:30 a 14 h. a Els Hostalets de Pierola
• DIJOUS de 16 a 19 h. a St. Martí de Tous
• DIVENDRES d'11 a 13:30 h. a St. Martí Sesgueioles
• DIVENDRES d'16 a 19 h. a La Torre de Claramunt

Confiram no link acima as musicas que estavam no topo das paradas em qualquer data desde 1890!!!!!

hehhehehehehehe

No dia em que eu nasci tava tocando "Amanda" do Boston... rs. Nunca ouvi isso... hehehehe

E ae, quem liderava quando você nasceu???

Postado por Ferrera

http://br.youtube.com/PAULOROBERTOshowv   PAULO ROBERTO,PAULO ROBERTO,PAULO ROBERTO

In primul rand nu sunt in totalitate de acord cu ideea:

Daca ar vedea 2 barbati care se saruta pe strada, ar fi in stare mai mai sa ii ia la bataie si sa arunce in ei cu pietre. Daca ar vedea 2 femei, insa pe strada sarutandu-se… mai mai ca si-ar cumpara si popcorn eventual un servetel sa-si stearga balele.

© Animalu` de Mihnea
(dar imi place exprimarea )

In urma cu vreo cativa ani am facut un sondaj pe aceasta tema... in randul fetelor , astfel ca am intrebat 21de fete cunostiinte sau nu... "Aveti de ales intre a privi cum se saruta un cuplu de homosexuali sau un cuplu de lesbiene.. ce ati alege?... doar astea sunt optiunile"

Acum iata rezultatele din 20 de persoane intervievate:

18 cuplul de lesbiene

3 cuplul e barbati (1 fata considera asta hot, iar 2 din curiozitate)... ce memorie buna am :)

Nu spun ca e un "studiu" relevant....

Acum sa trecem la ceva mai serios....

In zilele noatre e la moda sa faci un party sau sa organizezi o parada, miting ca sa promovezi,combati ceva, indiferent de ce anume e vorba.

ieri in Bucresti sa desfasurat Gay Fest 2008 de data asta fara acte de violenta sau prea mare tam-tam iar ca raspuns capitala a fost ieri si scena unei contramanifestatii la parada gay, organizata de Asociatia Noua Dreapta.

Azi Partidul Conservator a organizat un astfel de miting (un miting de aparare a valorilor traditionale) care pana la urma s-a transformat in miting electoral... dar asta e alta problema.

Ca sa imi spun si eu parerea ca am scris mult si am spus putin... nu am nimic cu comunitatea de gay de oriunde din lume.. nu as arunca cu pietre in 2 tipi care se saruta pe strada dar servetele si popcorn tot imi iau in cazul in catre se saruta 2 fete :)

O mica completare... daca se mai da tip la mine fac urat.... oameni buni nu am inclinatii.

Acum intrebarea de final.... sunt doua :)

Ce parere aveti despre homosexuali?

Ati fost abordati de persoane de acelasi sex? In club, pe strada, in mijloacele de transport in comun, etc.

[kajuru mode on]

Uma imagem vale mais que mil palavras.

[kajuru mode off]

]]> http://perpetualdream.wordpress.com/2008/05/23/despre-gayfest/ Fri, 23 May 2008 23:43:37 +0000 dr. paul http://perpetualdream.wordpress.com/2008/05/23/despre-gayfest/ Zilele astea (am aflat şi eu într-un târziu) se ţinu GayFest. Mă scuzaţi că în ultima vreme nu mai mă uit la televizoare, ziarele nu le mai citesc, etc. Şi cum mi-am adus aminte că se întâmplă "ievenimentu", iaca mă gândii să aprofundez subiectul. Aşa că am căutat câte ceva pe Google. Surpriză (ca la Andreea Marin, deh)! Mai nimic. Apar nişte articole cam penibile de pe la diverse ziare şi, bineînţeles, comentariile a zeci de mii de "creştini-homofobi-frustraţi", etc.

Bon, deci din presă ca de obicei afli numai tâmpenii. Sunt, evident, două tipuri de articole: ori alea scrise de tot felul de frustraţi – şi ştim exact ce spun ei, ori cele scrise, probabil, de oameni care, să zicem aşa: înţeleg situaţia, etc., ei ar vrea să ajute de fapt dar parcă mai mult rău fac – adică fix la polul opus. Nici n-o să vă mai pomenesc de comentariile diverşilor "bisericoşi" care îţi scot ochii cu biblia şi cu mai eu ştiu ce. Ah, şi mai nou au început cu etica. Eu mă întreb ce treabă are etica cu sexul: adică, pula nu ştie carte, ce-i trebuie ei etică? (şi ca să vezi, spellchecker-ul din word nu ştie cuvântul "pulă"… hm, cred că trebuie să-i fac un update?).

Să vedem ce spun bolgger-ii "comunităţii". Normal că şi aici există două extreme. Cei care spun că treaba e o porcărie, şi cei care, dimpotrivă o susţin cu ardoare. Fiecare cu argumente foarte valabile – din păcate, sau din fericire. Tind să înclin şi eu spre prima grupă. Nu e dracul aşa de negru pe cât pare.

Am cetit că obiectivele GayFest ar fi (sau mă rog, asta se vrea) să atragă atenţia asupra drepturilor comunităţii, că e un eveniment cultural şi o mişcare împotriva discriminării. Toate bune şi frumoase, chiar aşa ar şi trebui. Bineînţeles că socoteala de-acasă nu se potriveşte cu cea din târg.

Mulţi dintre noi spun că manifestarea e un circ. Ştiţi ceva: cam aşa e. Cine a mers la faimosul marş? Tot felul de personaje gen Naomy&Co. (e cântăreaţă în Germania dacă nu ştiaţi, inculţilor) care de fapt mai degrabă fac un mare deserviciu scopului. Pe de o parte e de înţeles că ele, divele, trebuie să fie mereu în centrul atenţiei, în luminile reflectoarelor, în fine, "în bătaia puştii". Numai că în cazul ăsta nu prea ţine. După cum bine ştim, România e o ţară destul de înapoiată, şi nu doar în concepţii, în toate cele. După 50 de ani sub comunism, să zicem că ar fi oarecum normal. Mulţi dintre militanţii anti-gay spun că dom'le îi deranjează "exhibiţionismul", să-i zic aşa. Într-o oarecare măsură au dreptate. La urma urmei, nu e cazul să urlăm "uitaţi-ne, existăm" – asta deja se ştie. Şi dacă vrem totuşi să urlăm, atunci hai să le arătăm ceva mişto.

Am putea, de exemplu, în loc să punem nişte coţofene vopsite să danseze pe străzi ca titirezul şi să se pupe între ele (deci cum ar veni astea sunt pe dublu-invers, nu?), să încercăm să punem nişte bărbaţi. Ştiţi ce sunt ăia? Ei, hai că vă mai aduceţi aminte… Exemplarele alea cu pulă, de exemplu, care mustesc de testosteron. Mă rog, nici aşa nu e bine, dar e mai bine decât ce avem acum. Am mai citit o idee foarte mişto, anume să iasă toţi să defileze la costum; e p-aici pe undeva, citiţi până la capăt. Au strigat toţi că "hai să le arătăm că suntem bărbaţi". Păi haideţi.

Să nu ne înţelegem greşit. La o adică, sunt perfect ok cu travestiţii şi cu toate cele. E chiar okay. Totuşi. Mi-a spus cineva odată "sunt homosexual; îmi plac bărbaţii; punct". Atunci de unde până unde toată fascinaţia asta pentru femei? Eu de multe ori stau şi mă întreb… ei cu cine fac sex? Probabil că sunt cei mai singuri dintre gay. N-am cunoscut mulţi, dar din cei pe care i-am cunoscut (mă rog… nu foarte bine, dar orişicum), de cele mai multe ori spectacolul ăsta trece şi dincolo de scenă. Şi atunci, ei cu cine votează?

Bon, şi clar că după asta o să-mi iau şi nişte pietre, da' nah. Se mai întâmplă. Nu vreau să se creadă că fac vreo campanie anti-travesti sau doamne fereşte alte chestii de genul. E doar o chestie pe care n-am reuşit s-o înţeleg foarte bine, şi mi se pare puţin bizar (chiar şi pentru noi). Pe de altă parte, fiecare trebuie să fie liber să se exprime cum crede/simte, şi noi trebuie să înţelegem. Până la urmă e vorba de "live and let live", nu-i aşa? Ah, şi să nu care cumva să-mi aud chestii de genul că aş fi frustrat sau alte alea. Adică, frustrările mele se referă la lucruri mult mai mari decât sexul. Oi fi io frustrat, da' din cu totul alte motive.

Back to our point…

Să vorbim puţin despre marele clişeu al drepturilor comunităţii LGBT. Ai noştri o ţin sus şi tare pe asta cu căsătoria. Cârcotaşii spun că oricum la ce-ţi trebuie o bucată de hârtie care să-ţi spună că eşti cu cineva. Păi n-ai. Aşa e. Şi poate ar fi o exagerare să-i spunem căsătorie; dar ar fi perfect în regulă să le spunem "parteneriate civile". Hai, să cădem de acord măcar aici. Ne trebuie bucata de hârtie pentru ca să fim împreună? Nu, nu trebuie. De fapt, nimănui nu-i trebuie, nici homo nici hetero. Dar ne ajută. Trăim într-o lume ordonată. Sau cel puţin aşa ar trebui. Şi parte din ordinea asta ar putea s-o reprezinte şi "a avea actele în regulă". Se tot dau exemplele celebre cu reducerea impozitelor, cu credite, sau mai ştiu eu ce minuni. Mă rog, la o adică nici astea nu sunt rele. Eu aş zice că mai degrabă e importantă ideea de recunoaştere. Noi suntem împreună, şi dacă statul recunoaşte treaba asta, înseamnă că toată lumea statului respectiv recunoaşte acelaşi lucru. E o chestie de afirmare. Am putea să ne gândim că e un fel de coming-out social.

Chiar şi eu, la un anumit moment în viaţa mea, am cunoscut unu' despre care am zis "da, pe ăsta l-aş aduce acasă". În fine, să nu mai vorbim despre cum a ieşit treaba până la urmă – anume că s-a cam dus dracu'. Da' mă rog… nu asta e important. Ce vreau să spun e că la un moment dar orişicare va întâlni pe cineva pe care să vrea "să-l ducă acasă". Fiţuica n-o fi ea un liant, da' e oricum o verigă din lanţ. Poate că n-ar trebui să înceapă taman cu asta. Dar poate e mai uşor să obţii asta decât să schimbi gândirea a 20 milioane de ignoranţi.

Treaba cu copiii e mult mai complicată. În România e clar că mai bine ne abţinem de la chestii de genul ăsta. Când or să fie şi în România condiţii suficient de bune pentru ca toată lumea să trăiască decent, atunci ne-am mai putea gândi. Nu văd de ce un cuplu de gay n-ar putea creşte un copil. Parcă există şi studii despre treaba asta. Şi chiar dacă, să zicem, ar exista riscul ca un astfel de copil să devină gay (ceea ce ştim foarte bine că nu se poate), nu văd unde e problema (parcă nu era nimic în neregulă să fii gay). Nu cred că în felul ăsta s-ar naşte "pepiniere" de gay. Oricum pentru un copil orfan, tot ar fi mai bine decât nimic.

Bon, deci practic la GayFest va să zică nu ne plăcu faza cu coţofenele colorate…. Bon. Să zicem că e de înţeles. Mulţi spun că nu se identifică cu imaginea asta, şi, într-adevăr, aşa e. La o adică, nici eu nu mă identific. Deci nu asta ar trebui să arătăm lumii. Pe de altă parte, ele, divele, sunt cele mai curajoase dintre noi. Ei sunt ăia care ies acolo an de an să-şi ia pietrele şi tot restul. OK, poate că e fără nici un scop. E un pas. Primii paşi sunt întotdeauna mai stângaci. Poate că ar fi timpul să încercăm să-i mai "perfecţionăm" puţin, nu?

Ei, şi acum să vorbim şi despre ceea ce ne plăcu la GayFest.

GayFest este un eveniment cultural. Treaba asta eu zic că le-a ieşit. Au făcut expoziţii de fotografii, au pus filme, au organizat discuţii. Aşa da. În loc s-o arate pe Naomy la TV, în ultimul ei concert din cea mai infectă bodegă din fundul Germaniei, sau mai ştiu eu ce dracu' alte grozăvii, madam Solcanu de pe hacasăTV ar putea să ne arate chestii mai interesante.

Nu ştiu dacă ar avea neapărat mai mult succes la mase treburile astea culturale, dar orişicum n-ar aduce deservicii. Şi nu putem să spunem că gheişelor autohtone le-ar strica puţină cultură. Ba dimpotrivă. Ca majoritatea dintre ele au fost prea ocupate cu fututu' când s-au plimbat prin ţări străine, şi au uitat să ia de pe-acolo alte lucruri esenţiale – de exemplu pe lângă curele D&G şi ochelari Prada şi poşetuţe de mai ştiu eu unde; ah, şi să nu uit de chiloţei – ale dracu' descoperiră toate chiloţeii lu' Armani. Ptiu, să nu vă deoache careva, maică.

De departe cea mai bună iniţiativă a fost cu festivalul Gay. Dar asta s-a întâmplat la Cluj. Adică ce dracu' or avea ardelenii ăştia de ne lipseşte nouă aici? Pentru asta merită toată consideraţia. "Este un festival cultural, care promovează actul artistic şi omul. Nu facem circ şi paradă din orientarea noastră sexuală, ci ne-am propus doar să ne prezentam tuturor aţa cum suntem. Încercăm să-i facem pe oameni să înţeleagă că existăm printre ei şi că nu are relevanţă pe cine iubim". Ar trebui să ţinem minte treaba asta.

Văzând deci că, totuşi, se poate şi altfel, io zic să ne păstrăm speranţa. Poate în final o să fie şi paradele noastre ca ălea "de dincolo".

Deja ne-am lungit suficient cu postul ăsta, aşa că o să-i punem punct aici. Îmi pare rău că n-am putut să spun mai multe lucruri de bine. Din păcate, lucrurile bune pălesc oarecum pe lângă lucrurile… ahem, mai puţin bune. Cred că toată lumea va fi de acord dacă aş spune că mai degrabă ar fi utile mai multe evenimente din categoria "aşa da", decât faimoasele parade de până acum. Şi dacă ar apărea asta la televizor, în loc de toate celelalte scălămbăieli, poate că s-ar mai schimba şi imaginea comunităţii gay din România.

duminica n-a mai ploat, a fost carosabilu ud, n-am adaptat viteza ca conditiile meteo si am facut buf cu bicicleta cand incercam sa execut o manevra de depasire pe linia de tramvai a unei masini(stationate, nu va speriati) . 2 julituri.

duminica seara a iesit soarele :p

am cunoscut(cum bine zicea roșan ca la toata experienta asta cel mai important e sa cunosti cat mai multa lume) un student african din tara baietilor buni(gabon) si primu blegian autentic cu care am purtat o discutie!

nnang loic e un tip tare amuzant, e insurat cu o blegianca, are o fetita de 3 luni.. (v-am spus despre cat de asemanatoare sunt acad.. cum aveam noi moldovenii care veneau 5 ani si pe urma se intorceau in moldova, asa au ei africanii..) loic mi-a zis o poveste locala despre un peste chinez care a ajuns in apele gabonului si care si-a schimbat comportamentu si aspectu.. s-a facut rau si s-a ingrasat. i se zice pestele sans nom, pt ca gabonezii n-au putut sa retina numele chinezesc. si intr-o zi, era un pescar care pescuia pe lac, pestele vine foarte repede serpuind pe sub barca lui, pescaru se sperie crezand ca e rechin, pestele se duce la fundu apei si vine repede la suprafata, iese din apa si ii da un cap in gura pescarului. pescaru moare. =)) am ras cu lacrimi.. el pleaca la vara in gabon si i-am zis sa-mi aduca si mie un peste d-asta.. a zis ca ma asteapta in gabon.. ca familia lui are un hotel acolo si cand vreau pot sa ma duc..

primu belgian autentic cu care am vorbit(zic autentic pentru ca mai e teodor, un student roman ai carui parinti s-au stabilit in belgia dupa revolutie si au primit cetatenie, drept urmare a putut sa se inscrie aici.. si care ne-a descoperit pe noi cand ne-a vazut ca vorbim romana).. asa primu belgian autentic se numeste dominic si are 20 de ani.. e in anu 3 si vorbeste franceza mai prost ca mine :p are 120 kile, are 1,80, e super muschiulos, e campion national la judo si mi-a povestit din aventurile lui prin lume(a vizitat vreo 15 tari), despre cum l-a bagat pe unu in coma 8 luni la un concurs de streetfight, despre investitiile lui financiare care acu i-ar permite sa iasa la pensie, despre visu lui de a se face comandant de nava.. hm, ce mult mi-a povestit..

sambata seara am vorbit cu ioana pe scaip.. era noapte, intuneric, ploaie.. si o tot vedeam ca intoarce capu intr-o parte.. am intrebat-o cine e in camera si a zis ca nu e nimeni, ca de fapt se uita la geam.. au geamuri de lemn, batea vantu prin ele ca in filmele de groaza.. si peste toate astea mai șuieram si eu in microfon sa o speriu :D.. si ce-mi trece mie prin cap: ii zic ioano, ma auzi bine? ea, saraca: da.. io: da mai tare.. da ea mai tare.. eu ii zic sa dea si mai tare ca vreau sa vad daca ma aude bine(exact ca in povestea cu scufita rosie si lupu travestit).. si cand a ajuns volumu la maxim, am bagat screamu de halloween(ms fritz) :D

pana si mie imi tremurau genunchii.. nici nu vreau sa ma gandesc la saraca ioana :p

in alta ordine de idei, viorica va publica vineri dalelutuluz.. (na ca te-am trecut.. stii tu, pe blog :D)