Va place blocul din imagine? Va doriti un apartament in el? Ei bine daca da trebuie sa stiti ca este construit chiar in centrul Sofiei iar preturile apartamentelor nu sunt deloc mari. Suna a reclama dar nu este vreau doar sa puteti compara mai bine preturile din Romania si Bulgaria. Aveti aici si preturile si structura. Cititi si plangeti :)) tabel preturi tabel structura

Intr-un clasament elaborat de compania CB Richard Ellis (CBRE), valoarea tranzactiilor cu proprietati realizate in perioada 2003 - iunie 2008 pe piata româneasca a depasit patru miliarde de euro, nivel care plaseaza România pe a cincea pozitie in Europa Centrala si de Est .

România a atras circa 9% din volumul tranzactiilor efectuate in Europa Centrala si de Est in perioada analizata, de 45 de miliarde de euro.

Polonia ramâne cea mai mare piata din regiune, valoarea tranzactiilor cu proprietati in aceasta tara fiind de 14 miliarde de euro.

"O tara emergenta cu o evolutia rapida este România, care anul trecut a atras 10% din valoarea tranzactiilor incheiate in Europa Centrala si de Est. România este a cincea tara ca marime in ceea ce priveste valoarea cumulata a tranzactiilor realizate intre 2003 si prima jumatate a anului in curs si pare sa recupereze distanta la care se afla de ocupanta loculul patru, Ungaria", sustin analistii de la CEE Property Investment realizat de CBRE.

Valoarea tranzactiilor din România a ramas ridicata si in primul semestru al acestui an, când au fost tranzactionate proprietati de circa 900 milioane de euro, in crestere cu 34% fata de nivelul din perioada similara a anului trecut.

"România a inregistrat acest nivel al investitiilor in ciuda modificarilor randamentelor pe anumite segmente ale pietei. Investitorii germani au realizat mai mult de jumatate din investitii in primele sase luni", se precizeaza in raport.

]]> http://departamentuleconomic.wordpress.com/?p=173 Wed, 13 Aug 2008 07:04:23 +0000 departamentuleconomic http://departamentuleconomic.wordpress.com/?p=173 Unii angajati ai BCR participa de astazi la o actiune de protest programata pentru trei zile, urmare a deciziei Federatiei Sindicatelor Independente (FSI) din BCR. Actiunea consta in purtarea unei banderole albe de catre membrii de sindicat participanti.

Potrivit informarii primite ieri de conducerea bancii de la Federatia Sindicatelor Independente din BCR, actiunea de protest se desfasoara, citam “pentru toate solicitarile\nemultumirile care v-au fost aduse la cunostinta anterior si care nu si-au gasit rezolvare pana astazi”.

Conducerea bancii considera ca motivele pe care se sprijina decizia sindicatului nu justifica in mod real o astfel de actiune, mai ales in conditiile in care managementul BCR este in continuare deschis dialogului. “Credem cu convingere, asa cum am precizat mereu pana acum, ca dialogul deschis cu reprezentantii sindicatului este cea mai buna cale de a rezolva orice problema”, declara conducerea bancii. “Nu credem ca acest process al dialogului ar fi inchis in vreun fel”, subliniaza conducerea BCR.

In spiritul abordarii constructive de pana acum, banca a facut FSI, saptamana trecuta, mai multe propuneri care vizeaza subiectele principale aduse in discutie de catre FSI, propuneri la care conducerea nu a primit un raspuns punctual oficial pana acum.

Conducerea bancii spera ca dialogul va continua si cauta sa rezolve pe aceasta cale orice diferend.

Relatia dintre client si banca este ca o casnicie. Banii sunt intotdeauna subiect de discutie, ambii parteneri urasc promisiunile neacoperite iar in final iarta, dar nu uita. Ca sa nu se ajunga la divort, cercetatorii GfK Romania au prezentat cativa pasi simpli pentru ca un partener sau un client sa fie fericit si loial.

Studiul facut de GfK prezinta din start 6 asemanari intre clientul bancii si o nevasta. Asadar:

- Cu amandoi banii sunt subiect de discutie;

- Ambii vor casa, masina si vacante;

- isi doresc intelegere, empatie, grija;

- Urasc promisiunile neacoperite;

- Vrem sa ne fie alaturi toata viata;

- Iarta dar nu uita.

Partea proasta in acesta ecuatie este faptul ca amandoi sunt nemultumiti.

Mirela Dadiloveanu, Senior Researcher GfK Romania, considera ca "partea buna sau realitatea de la care pornim intotdeauna este ca nu prea se poate fara."

in concluzie, daca fara casatorie nu se poate, atunci macar sa fie una fericita.

Analistii GfK au identificat patru tipologii de nevasta corespunzatoare fiecarui segment de clienti ai bancilor. in functie de asta au fost identificati si pasii spre fericire.

"Eterna prudenta" reprezinta segmentul low and medium mass market. Potrivit cercetatorilor acesta este portretul robot al nevestei obediente, cu un nivel redus de educatie, cu bani putini si foarte strict dramuiti. Cu o mentalitate traditionalista, segmentul de clienti corespunzatori categoriei neveste au un disconfort emotional in relatia cu banca. Despre acest segment, Andreea Vintila, Senior Researcher GfK Romania, adauga: "si atunci - o reactie de evitare".

Pragmatica emancipata reprezinta segmentul upper mass market si low affluent. Este nesigura, geloasa, influentabila si sensibila la aparente. Prin urmare, segmentul de clienti asimilat acestui tip are multe asteptari de la relatia cu banca. Andreea Vintila explica: "pretul avantajos e extrem de important pentru ca este extrem de sensibila la acest aspect. Vrea flexibilitate, empatie, intelegere si premiere. Este nevoie sa i se dea importanta si apreciere pentru ca este client corect care plateste la timp, vrea sa-i fie recunoscut acest comportament."

Partenera self -confident este independenta, echilibrata, realista, sigura pe ea, isi cunoaste valoarea, este exigenta si in acelasi timp corecta. Ea reprezinta segmentul high affluent si dupa cum ii spune si denumirea nu este o nevasta. si in relatia cu banca primeaza ideea de parteneriat, cu accent pe calitatea serviciilor si relatia de egalitate.

Aristocrata auto-suficienta este reprezentativa pentru segmentul de clienti private-banking. Se crede speciala, are aere de superioritate, este aroganta, gandeste si simte in termeni business. in ceea ce priveste relatia cu banca "ea e cea care incearca sa impuna regulile jocului," explica Mirela Dadiloveanu, Senior Researcher GfK Romania.

Va dorim un mariaj fericit!

Bursa Romana de Marfuri a finalizat ieri, 11 august 2008, licitatia deschisa, urmata de strigarea libera a pretului, pentru achizitionarea de catre Agentia Nationala pentru Locuinte a materialelor de constructii în vederea reconstruirii locuintelor distruse de calamitati în judetele Bacau, Neamt, Iasi, Suceava, Botosani si Maramures, la care au participat 11 firme.

Comisia de analiza a decis descalificarea a 3 din cele 14 firme care au depus oferte, întrucat doua dintre acestea nu au prezentat toate documentele solicitate, iar una nu a depus oferta tehnica.

Cei 11 participanti carora le-au fost admise ofertele în cadrul licitatiei sunt: ASIRI INTERNATIONAL SRL, NEGURA SRL, DIRECT SRL, SILVANIA INTERNATIONAL PROD SRL, BACON SA, BADUC SA, CONSTAM METAL SA , ACIM 97 CONSTRUCT SRL, COMAT BACaU SRL, TB IMPORT EXPORT si DOR INVEST SRL.

Valoarea totala de adjudecare pentru achizitionarea materialelor necesare, respectiv armatura – otel beton, ciment, lemn (cherestea), balast si nisip, a fost de peste 13,7 milioane lei (fara TVA). Fata de preturile de pornire la licitatie, ANL a economisit peste 1,8 milioane lei, cea mai semnificativa diferenta favorabila de pret obtinandu-se la balast: de la 43,16 lei/mc s-a obtinut un pret final de 27, respectiv 28 lei/mc.

În urma desfasurarii licitatiei, Comisia de analiza a stabilit ca si castigatoare ale dreptului de a încheia contractul cu Agentia Nationala pentru Locuinte pentru furnizarea de materiale de constructii urmatoarele societati, la preturile si în cantitatile prevazute în tabel. Tabel aici brm1

BCR LEASING IFN isi continua trendul ascendent de dezvoltare, raportand, dupa primele sase luni ale acestui an, un volum total al bunurilor finantate de circa 291 milioane EUR. Rezultatele inregistrate reflecta un ritm de crestere cu peste 65% a vanzarilor companiei fata de perioada similara a anului trecut.

BCR LEASING IFN si-a consolidat pozitia de leader avand, in prezent, o cota de piata de circa 10%, cu aproximativ 1 p.p. fata de compania situata pe locul secund si la mai mult de 2 p.p. fata de urmatorii competitori.

„Ne bucuram ca am reusit sa crestem puternic in continuare in contextul in care piata de leasing din Romania a fost puternic influentata de factori interni si internationali, unii dintre ei mai putin previzibili. Evolutia foarte buna este, in primul rand, rezultatul unei oferte a BCR Leasing adecvate la exigentele si nevoile de crestere ale clientilor nostri, ale economiei nationale, in ansamblu. Evolutia abrupta a nivelurilor dobanzilor, scumpirea creditelor accesate de societatile de leasing, incertitudinile persistente pe piata imobiliara, fluctuatia reglementarilor cu privire la finantarea persoanelor fizice sau escaladarea costurilor aferente utilizarii canalelor alternative de vanzare au reprezentat elemente ce au marcat trendul de evolutie al societatii in aceasta perioada”, a declarat Claudiu Emanuil Stanescu, Director General BCR LEASING IFN.

Evolutia cererii pe piata nationala de leasing a determinat o modificare relevanta a structurii vanzarilor. Configuratia portofoliului BCR LEASING IFN la sfarsitul lunii iunie cuprindea: 28,5% autoturisme, inclusiv flote, 44% vehicule comerciale, 22% echipamente si utilaje industriale si 5,5% leasing imobiliar. Rezultatele inregistrate de companie reflecta o crestere peste asteptari a finantarilor acordate pe segmentul de vehicule comerciale, al caror volum finantat, atat pe segmentul de vehicule comerciale usoare, cat si pe cel de vehicule grele, a crescut cu 167% fata de primul semestru 2007. Solutiile de finantare propuse de BCR LEASING IFN au corespuns momentului oportun de realizare a cererii, permitand societatilor comerciale din diverse industrii sa isi reinnoiasca parcul de vehicule utilitare in conditii foarte atractive.

In acelasi timp, compania a inregistrat evolutii notabile ale vanzarilor pe segmentul de leasing pentru echipamente, unde constructiile detin suprematia, iar valoarea bunurilor finantate s-a dublat in perioada de referinta fata de anul precedent, ajungand la un nivel de circa 64 milioane EUR. In privinta leasingului imobiliar, in primele sase luni ale anului, BCR LEASING IFN a finantat bunuri in valoare de aproximativ 16 milioane EUR, compania oferind, in acest moment, trei tipuri de produse de leasing imobiliar: leasing financiar clasic (buy&lease), sale&lease back si leasing financiar cu finantare pe faze de executie a proiectului.

„Obiectivul nostru principal pentru anul 2008 este cresterea permanenta a calitatii serviciilor acordate, pe toate zonele de competenta, care va asigura un ritm de crestere a societatii superior ritmului mediu de crestere a pietei leasingului financiar si pastrarea unui raport echitabil intre profit, risc si cota de piata”, a precizat Claudiu Stanescu.

BCR LEASING IFN va acorda, in continuare, o atentie deosebita intregii piete de leasing si va incerca sa fructifice orice oportunitate interesanta de afaceri. Existenta unei structuri organizationale flexibile si a unor profesionisti dedicati ii va permite companiei sa abordeze orice proiecte mari sau complexe, cu structuri de finantare speciale sau pachete de produse si servicii individualizate, pe toate segmentele de leasing. BCR LEASING IFN este prezenta pe piata romanesca a leasingului din 2001, ca subsidiara a Bancii Comerciale Romane, acum parte importanta a puternicului grup financiar central-european ERSTE. Compania ofera in prezent o gama completa de servicii de leasing financiar.

Magnatul imobiliar si starul de televiziune Donald Trump i-a dat in judecata pe fostii sai avocati, Morrison Cohen si David Scharf, pe motiv ca i-au folosit imaginea si numele fara acordul lui si le-a cerut acestora daune in valoare de 5 milioane de dolari.La inceputul ace

stui an, Donald Trump l-a acuzat pe Morrison Cohen de incompetenta, declarând ca firma de avocati l-a tratat precum o "vaca buna de muls" in timpul procesului din 2006.

"Acuzatii, fara acordul scris al lui Trump, s-au folosit de numele si reputatia acestuia si continua sa faca acest lucru, pe site-ul lui Morrison Cohen", se indica in dosarul depus la tribunal.

Cu toate acestea, firma de avocatura a declarat ca procesul intentat de Trump nu reprezinta altceva decât o incercare a acestuia de a evita sa le plateasca un onorariu de 600.000 de dolari.

"Vom continua sa cerem plata onorariului, suntem foarte hotarâti sa ne primim banii pentru serviciile oferite si consideram acest proces intentat de organizatia Trump drept unul ridicol", a declarat presedintele firmei de avocati, David Scherl.

]]> http://sweetmanias.wordpress.com/?p=41 Tue, 05 Aug 2008 20:31:42 +0000 sweetmanias http://sweetmanias.wordpress.com/?p=41 Azi treceam prin parc, aşa cum trece orice om obişnuit, în drumul lui spre altceva, de obicei.

Ei bine, traversând parcul central am observat un bătrânel - fără umbrelă - deşi plouase infernal, cu două sacoşe murdare şi pline de prune verzi, probabil pe care el ar fi dorit să le vândă. Mărturisesc că pentru câteva clipe i-am privit chipul. Era senin. Prea senin.

Nu aşa ar trebui să îşi petreacă timpul liber un om cu chip frumos, senin, trecut prin viaţă.

E nedrept.

Pictura mea: (tempera pe cartonul de la ciorapi) Ana lui Manole

Toata lumea stie ce a facut Mesterul Manole de dragul artei. Problema e ca la final, din cauza non-artistilor si-a zdrobit teasta de pamant. I-au luat schela! Asa se intampla si in ziua de azi. Asa am patit si eu (si nu numai) la revista Luxury. M-au angajat intr-o viteza maxima in urma unor articole personale trimise prin mail cuiva din conducere. Vazut, placut, angajat. Chiar din prima zi mi s-a facut o confesiune si mi s-a cerut imperativ sa pastrez secretul. Eu, om onest, am pastrat secretul, dar... am plans in fiecare seara timp de 3 saptamani.

Secretul

Citez cu ghilimoatze: "Uite, vreau sa fiu cinstita cu tine, actualul redactor sef - Svetlana Carstean (n.a.) - va fi concediata pentru ca vrem sa o aducem pe Virginia Lupulescu, cea care a facut revista ONE si pe care o curtam de 6 luni sa vina la revista noastra. De luna viitoare vei lucra cu ea, dar pana atunci vezi sa nu cumva sa spui cuiva ca stii. Nu de alta, dar nu am vrea ca Svetlana sa dea rasol cu numarul asta doar pentru ca afla ca va pleca!" 

Am iesit din birou intrebandu-ma ce belele o fi facut femeia asta de va fi concediata. Eram putin contrariata de metoda lasa prin care aveau sa lase un om pe drumuri, fara ca macar sa il avertizeze. Mi-am luat in primire biroul, computerul si alte alea si eram curioasa sa o intalnesc pe viitoarea fosta sefa. Nu am avut ocazia asta decat dupa vreo 4 zile, cand s-a intors de la Geneva si Basel, unde a fost plecata in interes de serviciu. Intre timp am studiat putin numerele anterioare ale revistei, i-am citit editorialele si articolele si mi-a placut ce am vazut. Am presupus ca e vreo scorpie cu care lumea nu se intelege pe-acolo si asta e motivul pentru care vor sa scape de ea, pentru ca de competenta...era cat se poate de competenta.

Svetlana Carstean

Un om minunat. Un fel de Mesterul Manole cu cearcane adanci de oboseala muncii de redactor-sef indeplinita exemplar. O femeie imbracata cu gust, fara sofisticarii penibile si mama singura a unui baietel de o frumusete si cumintenie rara. Singurul mare defect, ca sef, era ca nu putea tuna si fulgera la subalterni. Prefera sa ia castanele de la sefi pentru toate greselile subalternilor fara a le da mai departe. O artista care stie ca Dumnezeu exista. Un om autentic. De cand am inteles asta, am inceput programul de plans acasa pentru nedreptatea care avea sa i se intample. Din pacate, asa-zisele mele principii morale m-au impiedicat sa-i spun adevarul. Doar era un SECRET care imi fusese incredintat, nu era deontologic sa ma apuc sa-i spun. De fapt am fost o LASA, ca si angajatorii mei! Singurul lucru bun pe care am putut sa il fac pentru ea a fost sa merg la biserica si sa ma rog sa aiba Dumnezeu grija de ea.

Dumnezeu exista

La sfarsitul lunii, dupa ce revista a fost incheiata si a plecat la tipar, Svetlana si-a dat demisia. Faptele s-au petrecut discret fara valuri multe de nici o parte. Si ea era curtata de alte publicatii, de mai mult timp si a refuzat toate ofertele de pana atunci pentru ca iubea aceasta revista. A fost, se pare, cea mai longeviva in aceasta functie dintre toti redactorii sefi de pana atunci (6 luni). Dumnezeu a vrut ca ea sa primeasca o propunere din partea unei reviste pe care se pare ca nu a avut cum sa o refuze. Cazul tipic de "la asa ceva e imposibil sa spui nu". S-a dus sa anunte ca va pleca si... surpriza! Seful cel mare i-a zis: "Vai, dar poti sa pleci de azi, nu e nevoie sa ne dai un preaviz"! Poate ca lucrurile s-ar fi rezolvat ideal daca nu se gasea un "binevoitor" care sa-i faca marturisiri complete despre cum urma ea sa fie data afara chiar in ziua cu pricina. Trauma a fost de proportii. Nu s-a putut impiedica sa-si imagineze ce ar fi urmat daca nu ar fi avut o alternativa. Si intrebarea inca imi staruie in minte: Cum e posibil sa lasi pe drumuri o femeie care isi creste singura un copil si care a muncit 6 luni, cu toata fiinta ei, pana la epuizare, pentru o revista care astazi este apreciata ca fiind cea mai buna revista de lux din Romania? Spun si subliniez, ASTAZI, pentru ca maine se vor prinde pana si prostii ca Luxury a devenit o publicatie unde cuvantul "lux" ramane pentru alte publicatii.

Pleaca artistii, vin mercenarii

Asta se intampla Luni 5 mai 2008, imediat dupa sarbatorile pascale. In acea zi Svetlana pleca (si, culmea, inainte de vacanta de Pasti plecasera si doi dintre redactori, al treilea fiind eu - ultimul mohican), iar la biroul unuia dintre colegi deja se instalase noul redactor-sef Virginia Lupulescu, pe care o voi alinta in continuare "Ciumafaua". Ca sa nu fie biroul descurajant de gol, l-au mutat din biroul de jos pe asa-zisul PR Razvan Dinu, pe care il voi numi in continuare "Lingaul". Ne-am apucat de treaba in noua formula. In rastimpuri apareau prin redactie tot felul de prietene ale ciumafalei, vizitand ca la muzeu locatia si spunand pline de incantare ca le place mobilierul. Ma simteam cumva izolata in coltul meu, privind la scenele demne de o agentie imobiliara avantata in vizionari. Un vanticel rece imi infiora cel de-al saselea simt spunandu-mi ca postul meu e vanat de amicele ciumafalei. Nu m-am inselat. Curand au inceput sa apara betele in roate. 

Cand seful nu te iubeste

 "Sefa" imi cerea lista cu subiecte pentru numarul urmator, dar unele dintre ele luau calea catre colaboratori. I-am propus sa scriu despre o actrita pe care eu personal o consider o icoana a feminitatii si elegantei, Audrey Hepburn. Raspunsul a fost "nu, imaginea ei a fost prea uzitata de alte publicatii". Am spus ok. Ghiciti cine este pe coperta Luxury a numarului de iulie-august?!? Ok, nu trebuie sa cumparati revista pentru asta, este Audrey Hepburn! Dar acum, ghiciti cine a scris povestea ei?!? Nu, nu eu. Ciumafaua! Putea fi o intamplare, dar faptul ca o anunt ca voi scrie despre un tren de lux, ma lasa sa ma documentez o saptamana, sa fac rost de poze superbe (gratis), iar cand ii dau scris in mail propunerea de subiecte pentru sumarul de septembrie... ma anunta ca un colaborator s-a anuntat ca va scrie despre acest subiect inca de la sfarsitul lunii mai... ? Ok, poate fi adevarat, m-am oferit chiar sa ii dau pozele. Intrebarea legitima e: de ce m-a lasat sa ma documentez ca dementa o saptamana daca stia din mai cine va scrie articolul?? Nu-i bai, nu de subiecte duc eu lipsa. M-am reorientat rapid, dar de data aceasta am devenit sceptica. Paradoxul este ca eu ma temeam ca imi va fura subiectele ca sa le dea colaboratorilor ei, dar pe de alta parte eram obligata sa-i dau subiectele pentru sumar. Asta e o dulce razgaiala, nu poate sa-mi sece izvorul subiectelor cu una cu doua, pentru ca am prieteni tineri si isteti, care la o bere imi gasesc altele bestiale (multumesc Marius, multumesc si sotului meu tanar, frumos si destept!).

Cand seful te saboteza

Problema mai grava a fost ca s-a prins ca nu ma pot concentra sa redactez textele in galagie (cand scriu, textul de obicei imi curge in minte fluid si legat, dar trebuie sa fie liniste) si ciumafaua a apelat la o metoda care m-a panicat: a pus muzica si a chemat colegele volubile si vorbarete de la "vanzari" la noi in birou. Astfel m-am vazut nevoita sa scriu acasa, noaptea pana la 04.00, ca sa imi respect deadline-urile. Nici asta nu ar fi fost mortal, cu toate ca eram cam verde la fata a doua zi la munca... dar macar aveam satisfactia ca mi-am facut temele. Lovitura sub centura a fost ca atunci cand revista a plecat la tipar, dupa ce imi verificasem de nenumarate ori textele puse in pagina, m-am trezit cu articolele tiparite cu modificari facute de ea in lipsa mea: taiate toate pasajele artistice, repaginat pe mai putin spatiu, cu greseli de continut. Auci! Aici deja a reusit sa ma atinga la coarda sensibila. Textul unui redactor este o creatie care are drepturi si reposabilitati!  In sedinta am fost certata pentru articolul "Bosendorfer, sunetul care te atinge" (cine este curios il poate citi pe blogul unui om pe care nu il cunosc, am dat peste el intamplator azi: http://azeemeterodoxul.wordpress.com/2008/06/15/luxury-bosendorfer-sunetul-care-te-atinge/ ) era inghesuit pe 3 pagini, in conditiile in care eu il concepusem pe 4! Am incercat sa ma disculp fara sa arat cu degetul spre criminala.  A tacut ca un rahat plouat. Nu si-a asumat nimic. Oricum revista era varza. Poze de proasta calitate platite cu muuulti bani, subiecte jalnice pentru o publicatie de lux... Culmea tupeului in schimb (si aici nu am mai tacut) a fost ca mi-a zis ca vrea sa scriu mai mult, ca eu "o cost" (in conditiile in care eram SINGURUL redactor angajat si mai scriam si pentru alte publicatii ale trustului). La replica mea "tine cont de faptul ca eu mai scriu stiri si pentru 3 reviste ale trustului", raspunsul a fost "asta nu e problema mea"! Cat despre salariul meu... era echivalentul unei poze cumparate de la o agentie!!!! Si nu cumpara una. Iar textele mele cu poze cu tot erau gratis, pentru ca intre timp faceam si munca de PR tinand legatura cu mari companii din lume, care imi furnizau informatii si poze! Poate acum, ca eu nu voi mai scrie la Luxury, vor intelege si cei din conducere ce inseamna costuri! Nu sunt rea, dar le-o doresc.

Am scris mai mult, am fost concediata!

Luna urmatoare m-a ajutat Dumnezeu si am am scris chiar mai mult decat mi-a cerut (20 de pagini). Am adus si doi clienti care au platit publicitate (nu-mi intra in atributii, dar sunt un om cunoscut in mediul lor de interes), eram incantata si asteptam un "bravo" din partea conducerii, mai ales ca nu am avut pretentii financiare pentru cei doi clienti, dar... sefa-ciumafa m-a chemat in biroul sefului cel mare si i-a spus ca ea nu se intelege cu mine. Ca nu poate comunica cu mine, ca simte ca sunt "intr-un glob de sticla si nu poate ajunge la mine". Cel putin asta a spus de fata cu mine, ca ce i-a spus pana sa ma cheme... nu stiu. Cert e ca omul ala, (un copil in ghete prea mari pentru el) mi-a cerut sa-mi dau demisia incepand discursul cu: "eu nu am ce sa-ti reprosez, dar daca sefa ta directa... bla-bla-bla... noi avem incredere in opinia ei... bla-bla-bla". Pur si simplu am ramas masca! L-am intrebat daca stie ce am lucrat eu luna aia. A dat-o-n balbaiala si apoi in balarii. Sunt un om autentic, spontan si imi asum orice reactie. Am spus singurul lucru care mi-a venit in minte: "Draga Virginia, sa-ti dea Dumnezeu sa intalnesti in viata numai oameni ca tine! Sa ai parte de ajutor de acum inainte atat cat am avut eu de la tine, nu mai mult nu mai putin. Exact dupa ocaua ta sa iti iei plata"! S-a gonflat seful, ca ce limbaj de mahala! Oare? Daca e asa o valoare, de ce se teme sa intalneasca oamani ca ea? Am convenit sa imi plateasca salariul pe luna intreaga (eram in adata de 11 iulie) , iar eu sa scriu de acasa textele pentru luna septembrie. Pe undeva ma bucuram ca plec din mediul ala de lingai stricati, dar apoi am dat cateva telefoane (Svetlanei, sotului meu...) si m-am trezit la realitate. In naivitatea mea, chiar credeam ca oamenii sunt onesti, ca imi voi lua salariul, dar am aflat de la Svetlana ca ei i-a retinut din salariu 20 de milioane pentru diverse motive. Ulterior, intr-o altercatie, seful mi-a zis ca o sa-mi plateasca doar banii de pe cartea de munca, adica un sfert din bani, restul fiind pe drepturi de autor!!! Asa ca la insistentele sotului meu (om dintr-o bucata) i-am lasat pe ei sa ma dea afara, urmand demersul legal. Cum motive nu aveau... a urmat o serie de minciuni insirate pe hartie de catre o "comisie de disciplina" formata din persecutorii mei. Sunt chiar curioasa cum vor dovedi ineptiile alea amatoricesti in instanta. Certe este ca cele 2 saptamani care au urmat au fost cele mai frumoase zile din viata la acel loc de munca. In ciuda represaliilor (mi-au taiat accesul la server, mi-au restrictionat telefonul, mi-au dezinstalat messengerul si mi-au bagat sub nas tot felul de hartii aberante la semnat, pe care , evident, nu le-am semnat) mi-am recapatat demnitatea umana. Stiu ca exista legi si, mai presus de toate, exista Dumnezeu.

Sfaturile pentru cei care patesc ca mine sunt putin mai jos, dupa anuntul trist care urmeaza.

Bref

ACUM 5 MINUTE AM PRIMIT UN APEL TELEFONIC. AM AFLAT CA UNUL DINTRE PRIETENII MEI ARE LEUCEMIE! ESTE UN BARBAT DE 32 DE ANI CARE ISI CRESTE SINGUR FETITA DE 5 ANI PENTRU CA FOSTA LUI SOTIE S-A INDRAGOSTIT DE UN TIP CU 12 ANI MAI TANAR DECAT EA, A FUGIT DE ACASA SI A FACUT UN BEBE CU NOUL BARBAT. NU E DE CONDAMNAT, VIATA E INTORTOCHEATA SI NU STIM NOI CAILE DOMNULUI. DAR INCA PARE DE NEINTELES SI PARE O NEDREPTATE CA UN OM SA MOARA LA 32 DE ANI IN CONDITIILE IN CARE MAI ARE TREABA PE PAMANT. ARE GRUPA SANGUINA B III SI ARE NEVOIE DE SANGE.

NU MAI AM TIMP SA SCRIU DESPRE CIUMAFAUA CARE A REUSIT SA MA LASE FARA LOC DE MUNCA, E MULT PREA NEIMPORTANTA FATA DE LUCRURILE GRAVE CARE SE INTAMPLA IN JURUL NOSTRU. POATE O SA VA POVESTESC ALTA DATA. PANA ATUNCI VA ROG PE CEI CARE POPOSITI PE ACEST BLOG, INTAMPLATOR SAU NU, SA LASATI UN MESAJ DACA PUTETI SA DONATI SANGE DE ORICE GRUPA PENTRU ACEST OM. DUMNEZEU SA NE AJUTE PE TOTI.

M-am uitat la un documentar facut de BBC, “The Last 48 Hours of Kurt Cobain”. Atat de sec incat initial nu am stiut daca este doar un documentar slab sau unul atat de reusit incat iti strecoara in tot corpul o stare cumplita, uscata, foarte apropiata de ceea ce pare sa fi trait Cobain cel putin trei ani din viata lui. Nu am fost fan Nirvana cu toate ca grunge-ul a fost, pana cand am cazut in admiratia incurabila a lui Trent Reznor, muzica mea preferata. Iar asta este o exprimare didactica si neincapatoare. Ce vreau sa spun este ca grunge-ul imi era o multime de lucruri, inlocuia, completa, sublinia sau doar insotea multe stari din viata mea. Am fost fan Pearl Jam ani de-a randul, pe locul doi au fost Soundgarden iar dincolo de orice top a fost deliciul absolut, Temple of the Dog, combinatia pe care ma tot intreb cum de am meritat-o. Sa revenim insa la documentar si, de fapt, la ceea ce a miscat el, in pofida cinismului meu. Documentarul a reusit (impecabil) sa arate atitudinea celor din jurul lui Kurt Cobain fata de problemele si moartea lui. Nu sunt genul de femeie care sa indemne la tinut de maini, impartasire de suferinte pe un ton plangacios, “mai multa comunicare” si dragoste intre oameni. Nu am fost niciodata. Nu sunt idealista si nici nu ma intristez iremediabil atunci cand vad ca idealismul cuiva este calcat in picioare. Am inteles cum functioneaza lucrurile: uneori idealismul este calcat in picioare, in alte dati este rasplatit, mangaiat, laudat, ridicat. Nu imi mai fac o problema din nedreptatea de pe pamant. Dar unele chestii sunt ingrozitor de triste. Ingrozitor. Nu multe. Dar cele cateva care sunt, alea te pot impiedica sa te misti cel putin cateva minute. Asa era documentarul asta. Nu faptul ca a murit Kurt Cobain era trist, nu faptul ca s-a drogat cu heroina, nu faptul ca s-a sinucis in sera lui cu o pusca, nu faptul ca a lasat in urma o fetita facuta cu Courtney Love, nu faptul ca o “legenda” a murit ma intrista. Oricum, “legenda” l-au numit dupa ce a murit dar nici asta nu ma surprinde, sunt chestii atat de uzate, atat de frecvente, au devenit previzibile, nu mai sunt pe cat de revoltatoare ar trebui sa fie. Trist era ca aproape toti cei care au vorbit despre acei trei ani in care Kurt Cobain a devenit celebru, s-a indragostit, s-a casatorit, a facut un copil, a inceput sa-si injecteze heroina si s-a sinucis, aproape toti aveau o nepasare stranie care nu cred ca intervenise in timp. Cred ca ramasese aceeasi din zilele alea. Era imortalizata din momentele alea dar cu multi ani mai tarziu. Nu as fi vrut sa-i vad plangand, nu as fi vrut sa-i vad ipocriti, spunand ce om extraordinar a fost Cobain, mi-ar fi placut sa vad pareri obiective dar astea nu erau obiective, erau ale unor oameni care nu au capacitatea de a participa cu adevarat la viata unui om. Pentru ei Cobain fusese si ramasese o situatie dificila. Singurul lucru care fusese facut: o “interventie”, cum o numesc americanii. O chestie pe care eu o consider absolut imbecila si despre care imi propun de foarte multa vreme sa scriu un post. O “interventie” este, foarte simplu spus deocamdata, adunarea unui grup de persoane importante in viata celui care a luat-o razna cu ceva. Iar acele persoane ii spun intai cat de mult inseamna el pentru ei ca apoi sa adauge ca nu vor mai face parte din viata lui daca nu se va opri din injectat de heroina, prizat de cocaina, pariat pe tot ce misca, cumparaturi, abuz de medicamente sau altele. Cam asta a fost actiunea care se presupune ca ar fi trebuit sa-l impiedice pe Kurt Cobain sa se sinucida. Sunt dezamagita de mine pentru ca incepe sa se contureze un fel de apel la apropiere umana si la deschidere sufleteasca reala, nu imi place miza asta pentru un post dar daca tot am simtit asta, eu zic sa spun, ca nu sunt multe situatiile in care percep realmente absurdul lipsei de atentie pentru problemele cuiva din jur. Si nu ma refer la probleme imaginare, siropoase, rasfatate, ci la momentul ala in care cineva apropiat se indeparteaza de tine si de tot ce ii era propriu iar tu spui ca nu ai ce sa faci dat fiind ca el traieste acum intr-o lume care nu iti este accesibila. Trebuie sa iti fie accesibila. Pur si simplu, trebuie. Daca ii este accesibila unui om pe care l-ai iubit sau pe care-l iubesti, trebuie sa-ti fie accesibila si tie. Si trebuie sa te duci dupa acel om in fiecare cotlon oribil in care se duce el, oricat de mult te-ar speria sau scarbi asta. Nu admit alternativa la aceasta convingere a mea.

De ce sa auzim si de ce sa avem urechi pentru auz ?
Atit de pacatosi sa fim noi incit sa fim nevoiti
sa avem
sperante, pentru frumusete
si pentru duiosie, ochi
si pentru alergare, picioare ?
Atit de nefericiti sa fim noi
incit sa trebuiasca sa ne iubim.
Atit de nestabili sa fim noi
incit sa trebuiasca sa ne prelungim
prin nastere
tristetea noastra urita
si dragostea noastra infrigurata ?

Câteodată nu mai am răbdare. Ca în momentul ăsta. Şi nu ştiu ce vreau, de ce nu mai am stare.

Nu ştiu. Nu mai am inspiraţie... E prea mult soare afară şi marea-i prea nerăbdătoare să mă vadă. :)

Potrivit oficialului autoritatii, majorarea pretului gazelor catre populatie anuntata joi este suficienta pentru trimestrul trei, iar distribuitorii isi recupereaza niste sume, dar nu in totalitate. Sarbu afirmat ca nu vede niciun motiv ca distribuitorii de gaze sa dea in judecata ANRE. “S-au inregistrat cresteri ale pretului gazelor de import, cresteri ale barilului de petrol. Mia de metri cubi de gaze a crescut de la 370 dolari in primul trimestru din 2008, la 420 dolari in trimestrul al doilea si in trimestrul al treilea costa deja 480 dolari. Decizia luata azi a fost din trei motive: ca trebuie sa asiguram securitatea furnizarii, sa asigura stocurile de iarna si functionarea normala a pietei”, a explicat Sarbu. ANRE a anuntat majorarea preturilor la gaze naturale livrate populatiei de la 1 iulie cu un procent mediu de 12,5% pentru clientii Distrigaz Sud si cu 11,6% pentru consumatorii casnici ai E.ON Gaz Romania si a electricitatii pentru populatie cu 4,4%. ''Astfel, noile preturi reglementate pentru furnizarea gazelor naturale catre consumatorii casnici vor fi de 104,41 lei/MWh in cazul EON GAZ Romania (in crestere cu 11,6% fata de cele curente) si de 104,70 lei/MWh in cazul SC Distrigaz Sud SA Bucuresti (in crestere cu 12,5% fata de cele curente). Decizia de ajustare a preturilor a fost luata ca urmare a cresterii costurilor cu achizitia gazelor naturale in perioada ianuarie - iunie 2008, precum si pentru recuperarea partiala a diferentelor de pret inregistrate in aceiasi perioada'', informeaza un comunicat al reglementatorului.

De asemenena, noul tarif pentru furnizarea energiei la consumatorii casnici de la 1 iulie 2008 va fi de 0,3125 lei/kWh (aferent tarifului monom cu rezervare), mai mare cu 4,4% fata de pretul curent (populatie), iar cresterea medie este de 5,31% pentru celelalte tipuri de consumatori.

Ok ..Justitia este ciudata...si oarba cum se zice!

De multe ori avem parte de judecatori neexperimentati....sau judecatoria din est care da un verdict total diferit fata de judecatoria din vest la aceasi speta....urat..din cauza lipsei de jurisprudenta ...adunata si studiata.

Si Politia...Siguranta si incredere...mda dar .....nu se stie asta ....de multe ori avem de a face cu politisti corupti, care incalca legea....sau care se ascund legal in inegalitatile comise...e absurd sistemul.

Imi doresc atat de mult sa dispara aceasta mafie iar noi chiar sa fim oamenii care sa protejam cetateanul sa ii oferim siguranta, incredere si dreptate...

Abia astept ....sa scap de corupti cum zicea si domnul Miclea..despre mine..."ea vrea sa dea la Politie, bataie!:)"..asta e o sa scapam....macar sa nu o vad in jurul meu .

Iubesc Adevarul si Dreptatea....!!!

Si am intalnit 2 femeii oarbe la viata mea:Iubirea si Justitia! asta e!

articol de Luna

Dar să lăsăm jurnalul să vorbească. La început mai general, apoi cu scene din viaţa reală.

"Auzind poveştile despre bacalaureatul de anul trecut, m-am decis sa consemnez într-un jurnal experienţa examenului meu de bacalaureat.

M-am pornit la drum sigură pe mine, cu gândul de a nu copia şi de a trece cu brio examenul de admitere. Nu sunt întruchiparea dreptăţii pe pământ şi nici nu vreau să fiu mai catolică decât Papa, dar pentru mine bacalaureatul a fost, până în prezent, o înlănţuire de scene penibile, presărate cu nesimţire şi, uneori, cu lichelism. Am întâlnit la tot pasul oameni fără scrupule, tineri care îşi „jefuiesc” părinţii pentru a plăti bacalaureatul şi părinţi care merg la mănăstiri invocând prezenţa divină în acest examen, deşi au clar în intenţie să ofere mită comisiei, pentru a-şi ajuta odraslele. Am auzit vorbindu-se de sume considerabile şi am văzut colegi deştepţi purtaţi de spiritul de turmă.

Au trecut două probe orale, la care am reuşit să obţin nota 10. Urmează probele scrise.

Dacă început eram ferm convinsă de faptul ca nu voi copia, dar acuma mă îndoiesc şi mă lupt cu mine… Mă încurajează prietenii, cunoscuţii: „Ia băi şi fă ceva fiţuici, dacă îţi cade ceva ce nu ştii...?” Am încercat sa le spun că bacul nu contează pentru mine, că oricum nu sunt un elev de nota 10 şi că la facultate voi intra în urma unui examen de admitere, dar simt reproş nemărturisit în privirile lor. Aşa că refuz să mai discut. Nu ştiu ce o sa fac la probele scrise. Să „mă risc” şi să ajung să scriu nişte eseuri puerile, când toţi colegii mei folosesc cărţi cu rezolvări savante? Să îmi asum notele sau să îmi cumpăr cu 20 RON dreptul de a folosi materiale informative? Oare ministrul învăţământului ce face? Dacă face…"

(Va urma)

Avocatul Iulian Urban vine în ajutorul persoanelor bolnave de HIV care din cauza bolii de care suferă nu pot contracta credite de la băncile comerciale. “Din seria Mecanismele Fraudei, vom discuta aici despre cazul bolnavilor de HIV din tara noastra, carora atotputernicele banci, care de ochii lumii sponsorizeaza tot felul de campanii umanitare (de pe urma carora nu urmaresc defapt decat sa castige reclama si popularitate) , refuza pur si simplu sa le acorde credite. Povestea este incendiara si arunca Romania in Evul Mediu , pentru ca numai acolo bolnavii erau aruncati in gropi , erau izolati , nu aveau drepturi sociale si economice si erau lasati sa moara; ei bine sistemul bancar din Romania anului 2008, o tara membra a Uniunii Europene, arunca intr-o asemenea izolare bolnavii de Hiv/Sida si pentru asta trebuie sa le plateasca milioane de euro cu titlu de despagubiri; iar avocatii acestor oameni intentioneaza sa ceara daune de 5 milioane de euro bancilor care le-au refuzat acordarea de credite”, notează avocatul Iulian Urban pe http://www.urbaniulian.ro.

In colaborare cu UNOPA ( Uniunea Nationala a Organizatiilor Persoanelor Afectate de HIV ) , avocatul a cazut de acord sa sprijin persoanele care sufera de HIV din tara noastra, sa dea in judecata aceste banci si societati de credit de consum, care le refuza accesul la un banal credit de consum, pentru ca, exista dovezi puternice si imbatabile care demonstreaza cum mai multe persoane aflate in evidenta UNOPA , efectiv au fost date afara din sediile unor banci, cand s-a aflat care este natura bolii de care sufera. Doua persoane care sufera de HIV/SIDA au demarat o actiune ampla prin care au luat la rand mai multe banci de unde au incercat sa obtina credite de consum. Discutia cu angajatii

bancilor au decurs normal, pana ce li s-au prezentat in mare care sunt actele de care ar avea nevoie ca sa ia un credit, si li s-a spus ca trebuie sa incheie si o asigurare de viata , pentru ca nu este asa, banca isi ia toate masurile de siguranta ca sa nu piarda bani, in vreme ce aceste banci pot sa dea faliment, pot sa modifice cand si cum vor dobanzile, pot sa refuze inchiderea conturilor bancare doar ca sa inscrie cat mai multi romani la Biroul de Credit.

Ei bine, cand discutia ajungea la stadiul de "asigurare de viata" , cele doua persoane aflate in evidentele UNOPA ca fiind suferinzi de HIV/SIDA, si acestea comunicau angajatului bancii care este boala de care sufera, dintr-o data acesta se schimba la fata, le lua hartiile din fata de pe masa, si le spunea ca nu li se poate da credit pentru ca " firma de asigurare refuza sa incheie polite de asigurare pentru cazul dvs.".....Daca tinem cont de noianul de legi cu care Parlamentul si Guvernul, in campaniile lor de imagine au categorisit aceste persoane , nu putem sa nu ne intrebam cum este posibil sa fie tratati astfel.

UNOPA conform legii, sustine si chiar garanteaza bancii ca toate dobanzile si comisioane unui credit bancar , adica devine un garant al acestor persoane defavorizate, insa bancile considera nula aceasta garantiem preferand sa le izoleze si sa le ignore ca fiinte umane care au drepturi sociale si economice. In opinia nazista si fascista a acestor banci, numai "exemplarele sanatoase clinic" au dreptul sa ia un credit, ceea ce este un abuz colosal.

Cele doua persoane care sufera de HIV/SIDA au invocat pe baza de documente faptul ca, ei sunt pana in ultima zi a vietii oameni care au drepturi, si mai au de trait in medie 10-15 ani de zile; astfel ei nu reusesc sa inteleaga de ce de exemplu, bancile au dat credite unor persoane bolnave de cancerr, la care speranta de viata este mult mai mica , in vreme ce ei suferinzii de Hiv/Sida nu au nici un fel de acces la aceste credite bancare. Este intr-adevar o discriminare iesita din comun, incompatibila cu statutul nostru ca natiune, insa eu cred ca este un tribut pe care il platim pentru ca , in ultimii ani, am preferat sa tacem sa acceptam supusi abuzurile bancilor , fara sa reclamam, fara sa invatam faptul ca trebuie sa ne adresam avocatilor ca sa le deschidem procese si sa le cerem daune. Probabil ca este ceva ce tine de spiritul si mentatilitatea de invinsi cu care suntem crescuti la natiune, care ne face sa pierdem mereu , in viata sociala, economica sau in sport, ca tot am pierdut lamentabil in fata Olandei la Campionatul European de Fotbal. Insa, indiferent de cat de ignoranti suntem , indiferent de faptul ca suntem delasatori, ca lasam inclusiv la vot pe altii sa decida pentru noi soarta noastra si a copiilor nostri, totusi nimeni si nimic nu le da dreptul acestor banci care raporteaza profituri gigantice in Romania, sa isi bata joc de o categorie de oameni defavorizati.

“O sa pregatesc impreuna cu avocatii care vor reprezenta aceste persoane in procesul care se va intenta bancilor, un material socant in care voi prezenta numele bancilor care au putut sa se comporte ca in Evul Mediu, si le voi pune in fata faptului ca au refuzat sa dea credite unor oameni care , sunt condamnati la moarte fix de catre statul roman; pentru ca aceste doua persoane nu au contactat HIV asa cum li s-a spus de catre un tupeist de angajat al unei banci, adica pentru ca si-au "luat-o pe la spate" si pentru ca in spitalele din Romania, oamenii iau HIV de la siringile cu care li se fac injectii sau transfuzii de sange, pentru ca asa cum spun si Parazitii , in spitalele din straintate , spre deosebire de ale noastre, este mai curat decat este la noi pe strazi ! Pur si simplu bancile nu vor avea nici o sansa in acest proces , intrucat efectiv au descriminat niste persoane care sufera de boli capatate in insalubrele spitale romanesti, astfel incat nu vor gasi nici un fel de explicatie pentru discriminarea criminala cu care s-au purtat. Iar aceste persoane vor un singur lucru : avocatii vor demonstra faptul ca bancile investesc in campanii de ajutorare umanitare bani, doar ca sa isi faca reclama, astfel incat vor cere acestora sa le plateasca daune echivalente cu banii bagati in asemenea campanii si reclame de catre bancile din Romania, de la momentul la care ei s-au imbolnavit si pana la zi, iar sumele care se pot calcula provizoriu, depasesc in ultimii 7 ani valoarea de 5 milioane de euro”, sustine Iulian Urban.

Avocatul precizeaza ca dincolo de daune, va ramane semnalul pe care il va da in mass-media internationala acest proces, care va demonstra faptul ca sistemul bancar din Romania, in ciuda faptului ca a raportat cele mai mari profituri din Uniunea Europeana, nu are ochi, nu are mila, si dispretuieste pe acesti "paria" ai societatii care sunt persoanele bolnave de HIV/SIDA! Iar avocatii spera sa il umple de rusine in fata intregii Europe !

Cu siguranta acest proces in care bancile din Romania sunt acuzate de discriminare motivand boala de care sufera acesti consumatori, va fi unul de rasunet nu numai national dar si international, mai ales ca bolnavilor de HIV nu li se interzice accesul la credite , in tarile de origine ale multora din aceste banci si ma refer aici la Franta, Germania, Italia sau Austria, astfel incat asistam efectiv la o bataie de joc si la o mizerie care li se face acestor oameni. Pentru ca, indiferent ca acestor banci le place sau nu, inclusiv bolnavii de HIV sunt cetateni si consumatori ai acestei tari, atata timp cat le da D-zeu zile, si nici o norma bancara nu poate face ca o banca care face profituri colosale in Romania, intr-o tara membra a Uniunii Europene, sa-i dea dreptul sa adopte atitudini considerate apuse in Europa odata cu teoria "solutie finale" a nazistilor si a maleficului Doktor Mengele! Cazul este unul foarte grav, si odata adus in fata Justitiei, se va obtine o hotarare judecatoreasca care va schimba sistemul banca romanesc, un sistem dominat de bancile care folosesc mijloace de constrangere a consumatorilor, care si-au tras de partea lor Biroul de Credit; aceste banci care sfideaza legile si morala, isi permit sa faca bani de pe urma naivilor de romani, care nu s-au obisnuit inca sa reclame si sa le deschida procese, iar asa cum am aratat mai sus, nu se sfiesc nici macar sa profite de boala unor oameni condamnati la moarte de un sistem medical ticalosit, refuzand sa-i considere cetateni si consumatori care au dreptul sa primeasca un credit bancar .

Pentru comentarii sau sugestii va invit sa scrieti la adresa iulian.urban@gmail.com

          A fost percepută ca o problemă de restul lumii? Nu cred..
          O fi prea târziu? Nu știu..
          Trebuia? Cu siguranță..

Reabilitarea lui Dante a venit dupa sapte secole
Dorel Filipescu 02-06-2008

          Dupa 700 de ani, Florenta este dispusa sa-l reabiliteze pe unul dintre cei mai faimosi fii ai sai, Dante Aligheri, “Sumo Poeta”, pe care l-a condamnat la exil in 1302. Dante n-a mai revenit niciodata in orasul familiei Medici, murind in 1321 la Ravena. Primul pas pentru reabilitarea marelui poet florentin (1265-1321) l-a facut Comisia de cultura de la Palazzo Vecchio (primaria orasului), care va prezenta, saptamana viitoare, pe 9 iunie, o motiune semnata de toti consilierii pentru revocarea oficiala a hotararii prin care Dante a fost expulzat, pentru invinuirea de “coruptie”. In anul 1311, autoritatile de atunci ale orasului i-au propus lui Dante Aligheri sa se intoarca in oras, cu conditia sa se dezica public de delictele respective. Dante nu s-a intors, iar pedeapsa de expulzare a fost schimbata in sentinta capitala.

         Autorul “Divinei Comedii” isi exprima repetat, in opera sa, durerea de a nu putea sa se intoarca in orasul sau. Dupa 700 de ani, Giovanni Gozzini, asesor pentru cultura la primaria din Florenta, a declarat, pentru presa locala, ca Dante a fost victima sistemului politic existent in acel timp, iar consilierul Massimo Pieri, unul dintre promotorii initiativei de reabilitare, a declarat ca “a sosit momentul sa i se redea deplina cetatenie, cu rangul de florentin excelent”.

         Pe langa reabilitarea marelui poet, primaria Florentei studiaza acordarea distinctiei “Florinul de aur” contelui Pierasilve Sergo Aligheri, descendent al lui Dante.

Sursa: http://www.cronicaromana.ro/index.php?editie=1626&art=85338

Dar există şi altfel de momente. Acelea care te fac să te-ntrebi dacă ai descoperit perfecţiunea şi dacă ar trebui să le spui şi altora despre asta. Iubeşti, urăşti...după cum spune Cioran, cel puţin ceea ce am înţeles eu din ce spune...ar trebui să trăim la extrem. Extreme pozitive, negative...indiferent. De ce să murim mediocrii? Mai bine să ne sfâşiem pe interior pentru a atinge o clipă absolutul, decât o viaţă ca un cer fără stele. Un lac lin,dar adânc, abisal, groaznic sau o mare agitată, valuri uriaşe, furtuni înfiorătoare?

Şi-aş vrea să opresc clipa, s-alerg din nou după o privire şi atunci când o voi întâlni, să mă sting...

Pe omul in cauza il voi numi Dom' Profesor X, pentru a nu fi acuzat de calomnie sau defaimare sau mai stiu eu ce. Dom' Profesor X preda sociologia la facultatea Y. Recent studentii facultatii Y au fost pusi sa scrie un referat ce trebuia sa contina o critica adusa unei oarecare carti ce analizeaza teoria formelor fara fond si o analiza a unei forme fara fond in zilele noastre. Sunt multe carti ce trateaza acest subiect asa ca nu ma refer la una anume, doamne fereste. Pentru a lua punctaj pe primul punct, bineinteles ca trebuia sa citim cartea respectiva, carte ce nu se gaseste la BCU si nici la biblioteca facultatii Y decat in foarte putine exemplare. Dom' Profesor X, autorul acelei carti, a interzis cu vehementa multiplicarea in orice fel a cartii, ca doar normal. Cum ar mai plati intretinerea daca nu din drepturile de autor. Salariul de profesor universitar este de c*c*t, ce mai.

Studentii facultatii Y au fost tare revoltati de acest lucru. Carta universitatii Y spune clar "orice aluzie sau insinuare ce implica comercializarea oricarui material didactic al carui autor este un membru Y este strict interzisa" alaturi de "daca orice cadru didactic doreste a formula subiecte ce ulterior vor fi notate, al caror continut se gaseste intr-o publicatie personala, acesta este obigat sa doneze bibliotecii facultatii sau studentilor un numar proportinal de exemplare cu numarul studentilor implicati in evaluarea respectiva".

Referatele au fost facute, corectate si impartite studentilor. Stupoare! A plouat cu 2 3 si 4. Ce este interesant nu sunt notele in sine, ci motivele pe care acestea au fost date. O fata a luat 2 prin simplul fapt ca Domnului Profesor X i s-a "parut" ca acea lucrare a mai fost predata altundeva, o "parere" total eronata. O alta fata, olimpica, cu media peste 9.70 la bacalaureat, cu medie peste 9 la admitere a luat 3 pe motiv ca "Nu ai citit cartea!"...ar fi mers cateva explicatii. O alta fata, careia i-a fost propus sa scrie o carte a luat 3 deoarece referatul ei a fost "eseistic". Altii au luat 4 si 5 pentru ca in loc de "critica adusa cartii" au scris "recenzie adusa cartii"...hmmm...inseamna ca dictionarul de sinonime contine greseli. Prosti ma astia de la Academie! Exemplele pot continua la nesfarsit.

Daca aceasta notare abuziva s-ar fi datorat in esenta caracterului foarte sever al Domnului Profesor X, atunci nu cred ca ar fi fost mari probleme, dar este mai limpede decat apa de izvor ca aceasta a fost o razbunare puerila si lipsita de substanta pentru faptul ca pe forumul facultatii Y elevii au avut "tupeul" sa se planga de faptul ca nu isi permit achizitionarea cartii sau/si ca le este interzisa multiplicarea acesteia in orice fel. Intradevar, incalci drepturile de autor printr-o xeroxare, dar Dom' Profesor X a incalcat "constitutia" institutiei respective prin faptul ca a facut in asa fel incat sa se ajunga aici.

Eu nu pot sa ma plang de nota. Am luat un 5. Probabil meritam un 7 sau 8. Recunosc ca nu a fost stralucit referatul meu, iar ca multe referate notate cu note inferioare au o calitate mult mai ridicata. Totusi, faptul ca am pus intre ghilimele doua cuvinte pentru a le da un alt inteles nu mi se pare normal sa constituie jumatate din nota. Cu totii avem greseli gramaticale. Eu nu am avut in acel eseu, dar Dom' Profesor X se leaga in continuare de greselile de redactare ale studentilor, mai ales pe forum cand insasi cartea dansului contine un numar ridicat de orori gramaticale. Am semnalat in ~50 de pagini 11 greseli gramaticale grave (a fii, deo data, samd) alaturi de 4 sau 5 de redactare. Si ochiul meu nici nu este format in depistarea acestora, eu insumi avand deseori greseli. Dintr-o data simt miros de ipocrizie, sau o fi faptul ca nu am facut dus de dimineata. Nu am de unde sa stiu.

Concluzia este simpla. Ne sunt date lectii de forme fara fond de la o alta forma fara fond. Stau si ma intreb daca nu cumva ne este facuta o favoare ca doar situatia este similara cu invatarea tacticilor de razboi de la un general mai mult sau mai putin stralucit. Daca nu vom invata ce sa facem, invatam cu siguranta ce sa NU facem. Astfel am creat un paradox, postul meu fiind inutil dupa aceasta concluzie. Ar trebui sa ii multumim Domnului Profesor X pentru aceste lectii de viata, nu sa il criticam pr bloguri! Cat de nesimtiti suntem. Ma duc sa ma autoflagelez. Pe mai tarziu...

Ionut out.

Ceea ce i se pune cel mai des in carca e povestea cu drepturilor omului, si pe buna dreptate de multe ori. Cateva exemple : Pe cand in vest e toata povestea cu moralitatea pedepsei capitale, China n-are nici un fel de retinere in a o aplica oricui (fara discriminare!) pt oricare din cele 68(!!!) de infractiuni care se pedepsesc in felul asta. Nici nu-i de mirare ca in 2005 au ocupat primul loc la capitolul asta, cu 1770 de executii oficiale. Dar a fost un an slab pt ei, ca-n martie 2005, un oficial chinez declara ca nr executiilor e undeva in jurul a 10000 pe an...
Si daca nu prea au retineri cu ai lor, e si mai putin probabil sa aiba retineri cu vecinii (tibetani, in special). Pai din 1950, de cand a inceput tot fas-fas-ul asta, au ucis peste 1 milion de tibetani, au distrus cam 6000 de manastiri si, ca tot au de unde, au relocat 7,5 milioane de chinezi in zona, depasindu-i astfel numeric pe cei 6 milioane de tibetani, care, de-acum minoritari, sunt cam discriminati cand vine vorba de functii oficiale si alte "drepturi" pe care noi aici le cam luam for granted.

Pe de alta parte, nici chinezii insisi nu le au pe toate, asa ca...se balanseaza...cred. Libertatea presei sau cea politica, desi specificate ca existand in acte oficiale, sunt...periculoase pt indivizi :) . Libertatea religioasa e chiar amuzanta, pt ca exista, dar cultele sau religiile trebuie sa fie acceptate de stat pana sa fie oficiale si acceptate :) . Iar tibetanilor, care cred in treaba cu reincarnarea pana la nivelul in care identifica unii nou-nascuti ca fiind reincarnarea altor personalitati trecute li s-a pus o alta regula, si citez : "Beijing indicates that spiritual leaders must obtain approval before they reincarnate." :D . Ar mai fi si legea aia cu un singur copil ("One-child policy") care duce la avorturi fortate, sterilizari sau uciderea nou-nascutilor, dar, na!...se estimeaza ca nu s-au "stopat" decat 250 de milioane de nasteri, asa ca nu-i mare lucru... Cred ca asta are de-a face si cu raportul un pic dezechilibrat din prezent de 118 baietei la 100 de fetite. Lasa ca asta vine la indemana in caz ca vor sa reia politica lui Mao (care n-a fost complet eradicata, doar...slabita) care grupa muncitorii in "urbani" si "rurali"...si sa te fereasca Domnul sa fi picat la "rurali"...

Astea si multe altele sunt puse de oficialii chinezi sub "traditii asiatice" (si de-aia ne e noua - sau doar mie - mai greu sa le inteleg/em, banuiesc...) sau sub "crearea unei societati armonioase". Si-n plus, au schimbat o gramada de toalete de la sistemul mai degraba turcesc pe care-l aveau ei la asta mai "vestic" cu care suntem noi familiari; si-au pus filtre de aer la fabricile alea imense pe care le au, toate numai pt olimpiada asta... Ar fi si pacat sa n-o mai faca, nu?...

    „Zilele acestea se desfasoara un eveniment extrem de important, si anume Summit-ul NATO, cel mai important eveniment organizat vreodata de Romania in istoria ei. In interiorul unei institutii private (hala unei fabrici din cartierul bucurestean „Timpuri Noi” - n.red.) se desfasura o intalnire a mai multor cetateni din Europa. Cred ca, in unele cazuri, ar fi mai bine sa facem o eventuala nedreptate decat sa ingaduim o eventuala dezordine”, a afirmat vicepresedintele liberal. Opinia acestuia vine in contradictie flagranta cu drepturile garantate de Constitutia Romaniei, unde se arata, la articolul 30, ca „libertatea de exprimare a gandurilor, a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisa”. Mergand pe linia invocata de liderul liberal, „eventualele nedreptati” vor fi invocate ori de cate ori manifestarile democratice ar aduce atingere unor drepturi asumate cu de la sine putere de guvernanti sau alte persoane. In fapt, aceleasi eventualitati au scuzat, zeci de ani, tarele regimului comunist.

Liber la negocieri electorale

    Puiu Hasotti a mai afirmat ca liberalii nu vor face negocieri pre-electorale cu nicio formatiune politica. Liberalul a lasat mana libera organizatiilor locale sa negocieze cu orice partid, in functie de interesele publice sau politice, mentionand ca acest lucru este stipulat in statutul partidului. „Conform statutului P.N.L., la nivelul comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor, se pot angaja negocieri in interesul public sau politic cu toate partidele. Noi dam libertate organizatiilor locale de a negocia prezenta lor in consiliile locale sau judetene. Dar intelegeri pre-electorale nu vor exista”, a explicat Puiu Hasotti. El a precizat ca toate partidele vor merge separat la alegerile generale, fiind excluse orice aliante pre-electorale. Vicepresedintele P.N.L. sustine ca partidul din care face parte nu va incheia aliante post-electorale nici cu P.S.D., si cu atat mai putin cu P.N.L. „Intre P.N.L. si P.S.D. exista o compatibilitate doctrinara si ideologica, care nu a facut, nu face si nu va putea face vreo intelege preelectorala si chiar post-electorala. Cu P.D.L. mi se pare chiar imoral sa mai facem ceva dupa toate acuzele. Iar o relatie P.N.L.-P.D.L. este compromisa pentru o perioada nedeterminata, dar suficient de lunga, dupa toate afirmatiile care s-au facut pana acum”, a aratat Puiu Hasotti.

„Flasnetele defecte” isi suiera nemultumirile

    Liderul liberal a continuat si razboiul declaratiilor politice razboinice. „Vreau sa am o reactie la provocarile lansate, saptamana trecuta, de Valeriu Stoica, care si-a suierat nemultumirile, de Theodor Stolojan, care, cu un rictus caracteristic, a grait, si Emil Boc, care, ca de obicei, intr-un deviaj teribil ca al unei flasnete defecte, au facut un apel ca liberalii sa treaca la asa-zisul P.D.-L. Theodor Stolojan este un fost functionar comunist si a facut pe bolnavul inchipuit, acompaniat de smiorcaielile lui Basescu, iar acum a ajuns un biet functionar la Cotroceni, in subordinea Elenei Udrea. Despre Emil Boc… nu am pareri despre dansul. Pur si simplu il ignor. Dar celor trei domni vreau sa le spun ca liberalii se pot gasi doar in P.N.L.”, si-a explicat vicepresedintele Hasotti punctul de vedere.
Adrian GEORGESCU

O altă seară frumoasă de iarnă, noi degerasem de tot, ne îndreptam spre magazinul Unirii pentru a găsi o sursă de încălzire[centrală sau nu]. Trecem frumuşel prin părculeţul din faţa magazinului, ne uităm cu mirare cum cam 3 miliarde de euro sunt dezmembrate frumos în circa o săptămână, bineînţeles, fiarele vor ajunge probabil la fiare vechi şi de acolo în buzunarul celor de sus sau al celor care l+au demontat atât de binevoitor.

Trecem pe lângă brad, ajungem pe aleea finală, în faţa noastră, la 100 de metri, trecerea de pietoni, the road to heat, când, mare ne e mirarea să vedem un nene care făcea shushu pe gardurile odată verzi de la parc. "Mai topea zăpada omu", ne+am gândit. Bravo lui, şi aşa e prea multă. Nu contează că pe la Unirii se perindă mulţi străini, nu+i nicio problemă, la noi se practică.

Mai mergem 10 metri, ne mai îngheaţă câteva grame de sânge, ce vedem? 3 jandari stăteau şi bârfeau[probabil dimensiunea mică a dotării respectivului de mai sus, că prea erau prea bine+dispuşi şi nu făceau nimic] Mda, în gândul meu, nu se iau de aştia marii că topesc zăpada, da se iau de noi că aprindem artificii în parc.

Trecem mai departe, după încă 10 metri, ce vedem? O maşină de poliţie parcată exact pe trotuar, 2 Garci în ea, savurau cafeaua. Da, "prea rece afară, lasă+l pe ăla că la ce temperatură e, o sa îi ingheţe şi o să cadă, lasă+l să îşi facă nevoile", cred că se gândeau domii.

Păcat băieţi, măcar aici unde e zonă centrală, că nu faceţi nimic. De aia stau hoţii şi acţionează atât de bine în România, că voi vă găsiţi mereu alte preocupări. Ţineţi+o tot aşa.

Wiz out.

Iată+l pe tipu respectiv[controloru]:

Wiz out.