Se spune că nimic nu are cu adevărat un sfârşit. Pe dracu !

Se spune că nu există sfârşit, ci că se transformă. Pe dracu !

Se spun multe lucruri. Un lucru ştiu sigur şi anume că nu-mi plac sfârşiturile. Şi nu, nu sunt începuturi acolo unde sunt sfârşituri şi asta pentru că vieţile noastre nu sunt made in Hollywood. Ştiţi de ce în film totul e perfect ? Pentru că durează doar 2 ore. Vieţile noastre sunt puţin mai complicate. Lucrurile nu evoluează cum am vrea, întotdeauna apare câte altceva pe lângă, care ne distrage atenţia şi uite-aşa ajungem să ne trezim brusc şi să ne întrebăm Ce va mai face X ?

Bănuiesc că cel mai greu de acceptat de-a lungul vieţii e că oricât de mult ne-am stădui, sunt unele lucruri care nu pot fi controlate. Ăstea orice ai face sunt acolo, ca umbrele în urma noastră, uneori le vedem, alteori nu. Nu vor să plece dom'le ! Nu vor şi pace !

Mi-aş dori să fie mai multe lucruri simple în viaţa asta. Aici nu mă refer neapărat la lupta pe care o depui pentru a obţine un lucru, ci la durerile ăstea nenorocite de cap pe care ţi le dau unele gânduri. Ce bine ar fi fără ele, nu ?

Mâine şi poimâine o să-mi revăd un vechi prieten pe care nu l-am mai văzut de mult. Ştiu că el poate să-mi redea liniştea interioară, la fel cum o face la fiecare revedere. Are el darul ăsta mai special. Aici nu vorbesc despre o persoană, ci despre una dintre comorile naturii, muntele. Cunoscătorii ştiu cât de puternic e efectul muntelui şi al peisajelor lui.

Îmi cer scuze pentru faptul că am sărit de la una la alta în postu' ăsta, dar am atât de multe gânduri pe care aş vrea să le exprim şi totuţi când încerc să le dau frâu liber, parcă nu ies bine. Sunt pierdută puţin în trecut printre ele şi e bine aici pentru o vreme. Poate vor să fie doar ale mele, să-mi aducă doar mie zâmbete sau feţe încruntate, pentru că nimeni în afară de mine nu le consideră atât de speciale.

   Melodia asta e cea mai în măsură să exprime ce e în mine. Sigur o cunoaşteţi :)

Potrivit salvamontiştilor din oraşul braşovean Victoria, decesul turistului de 74 de ani a survenit pe fondul epuizării fizice.

În urmă cu trei săptămâni, la 8 iunie, un alt turist a murit în masivul Fagaras, după ce a căzut într-o râpă.

Sursa

Evz.ro

CNADN atrage atenţia tuturor participanţilor la trafic că pe sectorul de drum cuprins între km 104+000 şi km 129+900 (Bâlea Cascadă) se interzice circulaţia pe timpul nopţii, între orele 21.00 şi 7.00.

De asemenea, participanţii la trafic sunt rugaţi să respecte semnalizarea rutieră existentă, ţinând seama că pe acest traseu sunt restricţii şi zone periculoase.

…Abia asteptam sa punem la cale o vizita pana sus pe creasta sau macar pana la cabana. Odata stabilita data de plecare incepeam sa numar zilele ramase pana la startul drumetiei. De obicei, treceau destul de repede. Era atat de placut sentimentul ce ma trecea atunci cand ma apucam sa-mi scot rucsacul de la naftalina, cortul si sacul de dormit… Curatam bocancii, luam si o patura, sa fie acolo. Pe final, cotrobaiam prin camara bunicii unde sigur gaseam o bucata de slanina afumata, buna de pus pe tepuse in foc. In ultima zi ramasa, mai asezam in rucsac ce mai trebuiau de-ale gurii si verificam sa nu uit briceagul, cana, farfuria de tabla si ceva de imbracat mai gros...Gata, a sunat ceasul ! Saream din pat, mai rapid si mai voios ca niciodata, sunandu-mi tovarasii de trupa pentru a se urni si ei. In jumatate de ora eram toti adunati la punctul de intalnire, pregatiti pentru a ne intalni cu muntele.

   Pana la buza urcusului catre inaltimile crestei aveam de mers pret de vreo doua ore prin camp. Privelistea era una impresionanta, batranul munte dezvaluindu-se in toata maretia lui. Sincer, nu cred ca pot gasi cuvinte pentru a descrie cu adevarat ceea ce se asternea in fata ochilor nostrii iar o imagine impregnata in aparatul de fotografiat cu siguranta nu poate trezi aceleasi sentimente. Probabil, pentru fiecare trairile se impleteau altfel in fata acestui tablou...Aproape de capatul celor doua ceasuri, nu chiar obositoare, incepeam sa ne bucuram un pic  de umbra primilor copaci iesiti in calea noastra. Padurea cea mare se vedea tot mai aproape. Ajunsi la primul popas, ne asezam pentru o scurta odihna. Nu lipseau tigarile Carpati aprinse fumatorilor si primele gaturi de apa. In fata noastra se deschidea prima imagine a crestei montane, asezata deasupra valurilor de brazi. Aerul tare incepea sa-si faca simtita prezenta, tot timpul insotit de aroma de cetina. Gata, intram in imparatia muntelui ! Drumul incepea sa devina mai anevoios iar efortul crestea considerabil odata ce inaintam tot mai adanc in padure. Urcam pe o poteca in permanenta strabatuta de un firicel de apa, ajutandu-ne din cand in cand de smocuri de iarba pentru a mai face un pas sau doi. Alaturi de drumul nostru se avantau grabite in vale apele unui rau, al carui ecou se indrepta catre noi din toate partile. Din cand in cand,  cararuia se arunca la randul ei peste umerii apelor involburate, fiind ajutata de cateva trunchiuri rapuse de vreme. Popasurile noastre se inmultisera, uneori pentru a mai ne odihni si a ne potoli setea, alteori pentru a privi si asculta pur si simplu spectacolul din jurul nostru. Erau momente cand oboseala nu o simteam, doar gandindu-ne cat de norocosi eram pentru ceea ce ne oferea in acele clipe natura...Dupa inca vreo doua ceasuri, desisul de pana atunci incepea sa faca loc unei minunate pajisti, vegheata de o parte si de alta de inaltimile crestelor apasate de cer. Privelistea se transforma aproape in totalitate, sunetele se topeau deodata, bolta parea mai aproape...In timp ce eram intinsi pe covorul de verdeata, privind linistiti cerul si sorbind cu nesat aerul proaspat, soarele ne mangaia pe fiecare, parand ca ne ureaza bun-venit. Eram un pic epuizati de urcus insa oboseala placuta ne indemna sa mergem mai departe. Insa valea era toata a noastra. Nu vroiam sa mergem mai departe. Undeva, catre varful crestei se vedeau cateva urme de zapada. Pajistea, urcand catre stancile din fata era presarata din loc in loc de pete de culoare iar linistea incepea usor, usor sa ne acopere...

   De fiecare data ramaneam cel putin o noapte pe Valea Sambetei, caci aceasta este zona unde am avut privilegiul sa merg de multe ori in anii trecuti. Alaturi de noi, alti turisti iubitori de munte. Seara ne adunam cu totii in jurul unui foc si impartaseam ganduri si fapte. Cerul senin era atat de aproape incat aveam impresia ca pot culege stelele de pe bolta. De aici, uneori am continuat drumetia catre traseul principal de creasta, spre Podragu sau Balea, alteori ne multumeam doar cu aceasta vizita scurta, luandu-ne ramas bun a doua zi de la cele inconjuratoare. Pot spune ca am avut ocazia sa fiu, la un moment dat, cel mai inalt om din tara, urcand pe Moldoveanu. Se spune ca se vede Marea Neagra sau Dunarea de aici, atunci cand este foarte senin. Eu, de fiecare data, nu am putut sa vad la mai mult de doi metri din cauza cetii... Nu voi compara cu alte zone montane din tara pentru ca fiecare are frumusetea ei si nici nu am fost in alte locuri. Consider, chiar si asa, ca Fagarasul ofera cele mai frumoase amintiri pentru cei care ajung sa-i atinga umerii.

Pana una alta, lasati ATV-ul, luati rucsacul in spinare si porniti la pas pe orice poteca montana, ascultati linistea padurii, admirati de la inaltime albastrul cerului, respirati aerul tare si rece...

Team-buildingurile, cele mai profitabile pentru firmele de vacanţe
Pentru acest tip de activitate companiile obţin un profit maxim de un milion de euro. În România, Salvamont Gorj are un portofoliu de peste 240 de societăţi unice care au apelat la serviciile lor şi cifra de afaceri s-a dublat de la an la an.
„Fiecare om îşi doreşte să-şi depăşească limitele. Această activitate îi scoate din cotidian şi le arată că pot mai mult, pot şi altceva", ne-a declarat Sabin Cornoiu. „Sunt grupuri care vin şi practică rafting (coborârea cu bărci gonflabile pe cursuri de apă - n.r.), kayaking, iau lecţii de autoapărare/cultură şi educaţie fizică sau se plimbă cu ATV-urile.
Aceştia sunt în general angajaţi ai firmelor, care vin să socializeze. Oamenii trebuie să înţeleagă că nu există un remediu mai bun pentru stres decât oboseala corporală care se obţine prin efort. Trebuie să faci mult sport şi multă mişcare, este foarte simplu şi nu sunt necesare pastile sau consultaţii medicale", a spus, pentru NewsIn, Cezar Cotescu, directorul Satului de Vacanţă Fraţii Jderi.
Directorul Satului de Vacanţă Fraţii Jderi a declarat că anul trecut circa 600 de persoane au vizitat complexul, iar pentru 2008 estimează că numărul lor va ajunge la 1.000.
În ceea ce priveşte preţurile, două zile de sejur cu all inclusive costă 170 de euro de persoană, dacă grupul din care face parte are 30 de membri, sau 190 de euro de persoană, dacă grupul numără 15 membri.
600 - 700 de turişti străini pe an
Circa 90% din clienţi vin pe acţiuni de team-building, mai spune preşedintele Salvamont Gorj. Rezervările se fac cu 3-4 luni înainte şi, până în octombrie, compania lui Corniu nu mai are decâţ 4 weekenduri libere. Turiştii veniţi pe cont propriu au mai puţine şanse să găsească zile libere pentru că sunt preferate companiile care au mai mulţi angajaţi. Deşi turismul de aventură este o alternativă dorită de mulţi, starea infrastructurii de acces şi mizeria din zonele montane împiedică dezvoltarea în masă a acestei forme de relaxare.
Preţuri pentru turismul de aventură
230 euro de persoană pentru un circuit de şapte zile în Munţii Făgăraş
15 euro – 300 euro/persoană, în funcţie de program
70 de euro/persoană, pentru cascade
30 – 60 de euro/persoană pentru rapel şi tiroliană
50 – 70 euro speologia, cascade, canyoning

de Oana Grecea

Sursa Adevarul.ro

- cum si pe unde mi-am petrecut ziua, ziua de 1 iunie

- la masa cu academicianul Augustin Buzura după colocviul scriitorilor maramureseni desfasurat joi la Baia Mare

- weekendul petrecut la si pe langa Manastirea Şatra (720 m ASL); discutie psiho/filosofică cu unicul preot-călugar de-acolo

nu vor lipsi imagini graitoare, cu peisaje faine, din care mi-am exclus moaca, chipul, trupul, labele

In asteptarea vacantei (pana la care mai sunt exact 39 de zile!), imi face placere sa imi amitesc de ultima evadare din “frumosul” Bucuresti.

Ma tot chinui de duminica incoace sa scriu pe tema asta. De pe 22 am adaugat inca un +1 la varsta :D ...Yeee! ...Well, nu stiu daca ar trebui sa ma bucur sau nu. Getting a free young spirit dressed in an aging package. Da, asta ma cred eu, cica.

Am avut un week-end minunat si intens. Cris m-a rapit si m-a dus la munte ca imi dea cadoul surpriza: saritura cu bungee de pe barajul Vidraru! Totul a fost aranjat in cel mai mic detaliu, cu intregul univers care conspira pentru ca totul sa fie bine. Fara a intra foarte mult in detalii, peripetii, chestii, maraton, drum inchis, relocare, carabinieri, chingi, cirezi de vaci, 10 ore de condus, atzipeala la volan pe serpentine, etc., etc., va prezint simpatica demonstratie de curaj in imagini:

Aici ma hotarasem sa sar... dupa prima nereusita.

Aici chiar eram in saritura...

Aici gateam o delicioasa supitza de puiutz. Daps, nu am sarit... Sunt casnic sau ce?! :P ...Pur si simplu nu suport lipsa controlului, ma ingrozeste. Stau si ma intreb: de ce nu i-au pus volan?! Imi cer scuze in fata celor 50 de oameni care au fost acolo ca sa ma vada cum incerc sa scap de datoriile la banca. Imi place adrenalina, dar atat timp cat imi pot controla destinul... Deci, sa spunem ca bungee nu e pentru mine. Ma multumesc cu drinking and driving :P

Dimineata de duminica a fost de vis. Cateva zeci de pitici au carat niste lumanari pe covorul din fata patului, si spre surprinderea mea - stiau sa scrie! :P ... Traiasca!

Dupa-amiaza back in the City, adunat oameni, incercat sa ma sparg in vreo 20 si ceva de bucati... not best thing at. Eu prefer grupurile compacte. Oameni minunati, da! ...cateva dezamagiri, dar ce naiba - nimic nu e perfect!

Cu scuzele de rigoare pentru comunicarea telegrafica... Traiesc, da. Sunt bine, da. Ocupat, da.

Ascult: N.O.H.A. - You :)

Totusi, prefer faptele. Actiunea. Ce-i drept n-am miscat nimic pana acum. Am asteptat un semn de la Copacul de hartie. Nimic. De la Rosia Montana. Nimic. Acum am dat peste unii EcoAssist si peste niste pustani ATRCN. Sa vedem...

Desi, daca stau sa ma gandesc mai bine, pana la urma imi fac propria organizatie, underground, fara acte, fara sponsori, doar cu oameni pe care ii stiu. Si facem voluntariat de dragul nostru. Plantam copaci, strangem plastice din parcuri. Poate ajungem si pe la munte... Ce ziceti, va bagati?

Cel mai mare camping din Bucegi, situat pe Valea Cerbului din Buşteni, s-a dovedit varianta cea mai ieftină pentru un concediu la munte. Turiştii spun că au preferat să vină aici pentru că muntele le oferă o vacanţă în natură, departe de aglomeraţia şi zgomotul din oraşe. Ieri-dimineaţă, Valea Cerbului era plină de corturi colorate, iar mirosul îmbietor al grătarelor a pus stăpânire pe toate poienile din zonă.

„La Bucureşti ne-am săturat de aerul încins şi poluat. Era insuportabil, mai ales că s-au anunţat călduri mari. Aici am găsit o vreme excelentă, cu multă răcoare şi aer curat. Ziua mai facem un grătar, iar seara ne uităm la urşi“, povesteşte Tudor Costel, din Bucureşti. Pentru amatorii de drumeţii montane, Valea Cerbului este un punct de plecare pentru foarte multe trasee turistice din masivul Bucegi. Cei mai comozi dintre turişti au la dispoziţie şi un tractoraş cu două vagoane, care face legătura între staţiunea Buşteni şi Cabana Gura Diham.

Un comunicat de presa:
"Ultimele 5 locuri la Tabara de 7 zile Montana Silver
Brasov 24/06/2008

Ultimele 5 locuri in tabara MONTANA SILVER in perioada 2-8 iulie 2008. Aceasta tabara ecologica are ca scop petrecerea intr-un mod foarte placut a timpului liber in natura concomitent cu instruirea in alpinism, calarie, educatie ecologica, supravietuire, pescuit, turism si orientare in munte cu si fara busola. Cazarea va fi la o pensiune in zona Parcului National Piatra Craiului acreditata la trei margarete.
Intra pe www.professionalteam.ro si afla mai multe amanunte.

Tabara se va desfasura pe durata unei saptamani in perioada 2-8 iulie 2008. Participantii vor fi initiati in alpinism, calarie, educatie ecologica, supravietuire, turism si orientare in munte cu si fara busola. Cazarea va fi la o pensiune in zona Parcului National Piatra Craiului acreditata la trei margarete. Pretul pentru o saptamana de neuitat este de 975 RON.
Se doreste apropierea tinerilor de natura concomitent cu petrecerea timpului in aer liber si dezvoltarea unor abilitati legate de mersul pe munte prin parcurgerea unor trasee montane de dificultate medie si mare. Ne dorim ca la sfarsitul taberei participantii sa dobandeasca noi cunostiinte, sa castige incredere in fortele proprii, sa constientizeze necesitatea protejarii naturii. Se va vizita ultima fierarie traditionala de pe Valea Barsei.
Program:
• I zi - intalnirea, vizitarea zonei Plaiul Foii;
• a II zi - turism pe traseul Plaiul Foii - Refugiul Spirlea- Zaplaz - Plaiul Foii;
• a III zi - alpinism in zona Turnurile Dianei;
• a IV zi - turism pe traseul: Plaiul Foii - Refugiul Spirlea - Umerii Pietrei Craiului - Marele Grohotis (obtional) - Curmatura Foii - Plaiul Foii;
• a V zi - calarie/orientare turistica;
• a VI zi - pescuit / supravietuire;
• a VII zi - concurs intre echipaje, despartirea.
Se pot vizita (obtional) muzeele Castelul Bran, Cetatea Rasnov, Biserica Neagra precum si Brasovul vechi. Seara se poate merge la observatorul de ursi (obtional) minim 3 persoane, max 8 persoane/ seara.
Participantii vor fi impartiti in cinci echipaje cu nume si mascota proprie alese de participanti. Acestea se vor intrece in ultima zi de tabara si vor primi premii din partea organizatorilor in functie de locul ocupat de echipaj.
Mai multe amanunte pe www.professionalteam.ro .
Convinge-ti prietenii sa vina cu tine in tabara si vei avea o surpriza de neuitat.

Taberele PROFESSIONAL TEAM - TABERELE DE NEUITAT LA MUNTE!

Bogdan Costescu
0745999412
0730653747
contact@professionalteam.ro
http://www.professionalteam.ro

Costescu Bogdan
PROFESSIONAL TEAM
contact@professionalteam.ro
www.professionalteam.ro

"

Sursa:
http://www.ecomunicate.ro/comunicate_show.php?cID=8&ID=2528

Cum ti s-a parut textul scris de mine? Ti-a placut? lasa detalii mai jos.

Sursa

www.evz.ro

Se pare că turiştii au alunecat din cauza zăpezii şi au căzut într-o râpă adâncă de 200 de metri. Salvamontiştii au apelat la elicopterul SMURD din Târgu Mureş pentru recuperarea celor doi. Femeia a decedat pe loc, în timp ce soţul acesteia a suferit un traumatism cranio-cerebral şi a fost transportat la Spitalul Judeţean Sibiu. Starea de sănătate a bărbatului este stabilă.

Sursa Evz.ro

Sursa

Evz.ro

Muntele în ceaţă

La intrarea în sfântul lăcaş, un mesaj pentru vizitatori

Intrarea în Mănăstire

Panoramă de la unul din balcoane

Prim-plan cu doi trandafiri din minunatele plante care înfrumuseţau pajiştile

Alţi trandafiri dumnezeişte de frumoşi!

În Casa Domnului, şi florile sunt minuni!

Mănăstirea m-a impresionat prin frumoasele şi îngrijitele pajişti şi prin curăţenia care domnea şi în cele mai ascunse colţuri. În rest, un alt loc religios care îşi are propria istorie.