Cred ca, mai ales pentru a sistematiza demersul nostru, cel mai potrivit mod de a incerca sa raspundem este sa vedem sensul cuvantului si al cuvintelor asociate lui in dictionarul explicativ.

In DEX:

1. Creativitate - insusirea de a fi creativ, putere creatoare;

2. A crea - A face ceva ce nu exista inainte; a intemeia, a produce, a infiinta: a organiza <> A inventa, a nascoci: a concepe, a compune;

3. A inventa - A crea, a nascoci ceva nou care nu a existat pana atunci, a imagina pentru prima data; a face o descoperire tehnica;

4. Inventivitate - insusirea de a fi inventiv; imaginatie creatoare, ingeniozitate;

5. Imaginatie - capacitate omeneasca de a crea noi reprezentari sau idei pe baza perceptiilor, reprezentarilor sau ideilor acumulate anterior; reprezentare produsa de aceasta facultate.

    Concluzionam:

• reprezentare sau idee ce are la baza reprezentari, perceptii, idei acumulate anterior,

• caracterizata in mod esential prin noutate (nu a existat pana la momentul respectiv),

• care se poate transpune in opere diverse, descoperiri tehnice, idei, produse ori servicii, moduri/metode/modele noi de organizare.

    Avand in vedere elementele pe care le-am subliniat in concluzii, fundamentul creativitatii este reprezentat de asocieri neuronale noi care sa genereze o imagine mentala noua. Ne-ar fi mai usor sa urmarim procesul folosind urmatoarele categorii: elemente, operatii si rezultate (sau produse ale operatiilor).

    Operatiile principale ar fi asocierea, combinarea si recombinarea (chiar si in mod repetat), amestecul (mai mult sau mai putin intamplator), disocierea urmata de o alta asociere, renuntarea la o parte din elemente si apoi recombinarea celor ramase.

    In ce priveste elementele, pentru a obtine un rezultat nou, putem folosi atat elemente noi cat si elemente deja cunoscute. Astfel, putem asocia/combina/amesteca:

- nou cu nou,

- nou cu vechi,

- rearanjarea elementelor vechi intr-un nou mod.

     De asemenea, elementele fie ele noi sau vechi, pot fi de doua tipuri: utile sau mai putin utile. Uneori, folosirea in combinatii a unor elemente mai putin utile (de exemplu, utilizarea unor idei despre care stim ca au valoare falsa de adevar) da - pe baza principiilor sinergice - rezultate la care nu ne-am fi asteptat si din care putem sa tragem concluzii folositoare.

    Rezultatele pot fi: reprezentari, idei, dar chiar si elemente noi ori operatii noi. Acestea, la randul lor, pot fi transpuse in tehnologii, opere, produse, servicii, idei/conceptii, moduri/modele/metode noi de organizare.

    Asocierile despre care vorbim nu pot fi decat mentale, in sensul ca fara o minte, o constiinta care sa le perceapa, nu exista un produs al asocierilor respective (si nici chiar asocierile in sine; ele fiind determinate de procese bio-chimice la nivel neuronal, nu pot exista in afara acestui cadru!). Daca ne raportam la o persoana de referinta, asocierile pot fi de doua tipuri: fie proprii (sau interioare, ca rezultat al proceselor mentale proprii), fie exterioare (care au loc in mintea celorlate persoane ca rezultat al influentelor dintre persoane). Din aceasta perspectiva, brainstormingul este o metoda care stimuleaza generarea in prima faza a asocierilor exterioare, urmand ca imediat acestea sa fie interiorizate de catre restul indivizilor. De principiu, comparand rezultatul obtinut in final cu punctul de plecare, fie se pierde ceva din vechea perspectiva, fie se castiga ceva pe langa vechea perspectiva, fie se renunta la ceva din vechea perspectiva pentru a putea face loc unor elemente noi ori se reaseaza elementele vechii perspective intr-o alta maniera, astfel incat rezultatul final sa fie caracterizat de noutate.