<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><!-- generator="wordpress.com" -->
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	>

<channel>
	<title>ieronim &amp;laquo; WordPress.com Tag Feed</title>
	<link>http://wordpress.com/tag/ieronim/</link>
	<description>Feed of posts on WordPress.com tagged "ieronim"</description>
	<pubDate>Sat, 26 Jul 2008 13:41:16 +0000</pubDate>

	<generator>http://wordpress.com/tags/</generator>
	<language>en</language>

<item>
<title><![CDATA[românika?!]]></title>
<link>http://blogideologic.wordpress.com/?p=310</link>
<pubDate>Mon, 09 Jun 2008 04:24:53 +0000</pubDate>
<dc:creator>blogideologic</dc:creator>
<guid>http://blogideologic.wordpress.com/?p=310</guid>
<description><![CDATA[Nu ştiu de ce unii batjocoresc România şi îi spun românika.  România are o istorie care înce]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p class="MsoNormal" style="margin:0 0 10pt;"><span style="font-size:12pt;line-height:115%;">Nu ştiu de ce unii batjocoresc România şi îi spun românika.<span>  </span>România are o istorie care începe la Anul Domnului 381 cu sintagma-sigiliu Nova Roma. Care presupunea implicit existenţa unui Novum Latium în peninsula balcanică, format prin ‘socii’—alizarea traco-daco-moesilor şi ilirilor. La anul 378, istoricii spun, muriseră ultimii romani autentici din Balcani în bătălia de la Adrianopole. Moarte şi naştere. Recunoaşteţi binomul? Este o deconstrucţie: <span> </span></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;"><span> </span>tensiune a memoriei, a fidelit</span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;">ăţ</span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;">ii, a p</span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;">ăstrării tradiţiei, ş</span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;">i în aceleaşi timp<span>  </span>a noutăţii abso</span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;">lute ş</span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;">i a rupturii</span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;">. Istoricii occidentali cauta de la acel moment din Romania Orientală patronat de Sfinţii Ierarhi cappadocieni începutul unei civilizaţii a excelenţei. Cassiodor scria despre </span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;">‘socii’—alizarea traco-daco-moesilor şi ilirilor într-o carte pierdută. Iordanes, un got civilizat,<span>  </span>avusese trei zile acces la cartea lui Cassiodor. Transfigurează acea informaţie într-o <span> </span>carte despre ‘socii’—alizarea goţilor. Ştim acum că Zero-ul nu a fost inventat de indieni, nici de arabi, ci de un călugăr scit din Romania Orientală pe nume Dionisie cel Mic. Singura lui biografie credibilă a fost scrisă de Cassiodor. Contra Reforma are succes pentru ca îşi întoarce privirea înspre civilizaţia excelenţei din Romania Orientală, vezi liturghia Tridentină bazată pe Vulgata scrisă de călugărul ilir Ieronim animat de predicile Sfîntului Ierarh Grigore Teologul (Bogoslovul) pe care îl ascultase în anul 381 vorbind la Constantinopol. Tot Contra Reforma creează conceptul politic Romania Neoacquistica. Pohta lui Mihai Viteazul care unifica principatele este integrată acestui concept.</span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin:0 0 10pt;"><span style="font-size:12pt;line-height:115%;">Titus Filipas</span></p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Fotografii de la intronizarea Ips. Ieronim, Arhiepiscopul Athenei si a toata Grecia (Ellada).]]></title>
<link>http://theologhia.wordpress.com/?p=673</link>
<pubDate>Mon, 05 May 2008 11:02:31 +0000</pubDate>
<dc:creator>dancamen</dc:creator>
<guid>http://theologhia.wordpress.com/?p=673</guid>
<description><![CDATA[Fotografii de la intronizarea Ips. Ieronim, Arhiepiscopul Athenei si a toata Grecia (Ellada).

Cu oa]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align:center;"><span style="color:#cc5100;"><strong>Fotografii de la intronizarea Ips. Ieronim, Arhiepiscopul Athenei si a toata Grecia (Ellada).</strong><br />
</span></p>
<p style="text-align:justify;"><span style="color:#cc5100;">Cu oarece intarziere si fara sa caut in acest scop pe net, am gasit fotografii cu intronizarea Ips. Ieronim, Noul Arhiepiscop al Athenei si a toata Grecia cu toate ca atunci cand a fost <a href="http://theologhia.wordpress.com/2008/02/07/ieronim-noul-arhiepiscop-al-athenei-si-a-toata-ellada/" target="_blank"><strong>acest eveniment </strong></a>am cautat foarte mult si tot nu gasisem nicio fotografie cu Inaltpreasfintia sa, nici pe site-ul ecclesia.gr al Bisericii Ortodoxe Grecesti, lucru ciudat de altfel.</span></p>
<p style="text-align:justify;"><span style="color:#cc5100;">Cuatand insa pe un site grecesc foarte bine pus la punct, am dat peste fotografiile care ma interesau mai demult. Am decis astfel ca desi vin cu o oarecare intarziere, sa postez totusi aceste fotografii de la intronizare care poate vor ajuta la o viitoare cautare pe Google a internautilor crestini romani cu privire la Arhiepiscopul Ieronim de Athena.<br />
</span></p>
<p style="text-align:center;"><span style="color:#cc5100;">Asadar ca acum va puteti face o parere la ceea ce a fost la </span></p>
<p style="text-align:center;"><span style="color:#cc5100;">intronizarea Ips. Ieronim&#62;</span></p>
<p style="text-align:center;"><a href="http://theologhia.files.wordpress.com/2008/05/enthronish_11.jpg"><img class="size-full wp-image-682 aligncenter" style="vertical-align:middle;" src="http://theologhia.wordpress.com/files/2008/05/enthronish_11.jpg" alt="Intronizarea Ips Ieronim al Athenei 1" width="220" height="330" /></a></p>
<p style="text-align:center;"><a href="http://theologhia.files.wordpress.com/2008/05/enthronish_23.jpg"><img class="size-full wp-image-684" style="vertical-align:middle;" src="http://theologhia.wordpress.com/files/2008/05/enthronish_23.jpg" alt="Intronizarea Ips Ieronim al Athenei 2" width="220" height="330" /></a></p>
<p><a href="http://theologhia.files.wordpress.com/2008/05/enthronish_3.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-676" src="http://theologhia.wordpress.com/files/2008/05/enthronish_3.jpg" alt="Intronizarea Ips Ieronim al Athenei 3" width="450" height="288" /></a></p>
<p><a href="http://theologhia.files.wordpress.com/2008/05/enthronish_4.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-677" src="http://theologhia.wordpress.com/files/2008/05/enthronish_4.jpg" alt="Intronizarea Ips Ieronim al Athenei 4" width="450" height="300" /></a></p>
<p><a href="http://theologhia.files.wordpress.com/2008/05/enthronish_5.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-678" src="http://theologhia.wordpress.com/files/2008/05/enthronish_5.jpg" alt="Intronizarea Ips Ieronim al Athenei 5" width="450" height="300" /></a></p>
<p><a href="http://theologhia.files.wordpress.com/2008/05/enthronish_6.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-679" src="http://theologhia.wordpress.com/files/2008/05/enthronish_6.jpg" alt="Intronizarea Ips Ieronim al Athenei 6" width="450" height="269" /></a></p>
<p><a href="http://theologhia.files.wordpress.com/2008/05/enthronish_7.jpg"><img class="aligncenter size-full wp-image-680" src="http://theologhia.wordpress.com/files/2008/05/enthronish_7.jpg" alt="Intronizarea Ips Ieronim al Athenei 7" width="450" height="283" /></a></p>
<p style="text-align:center;">
<p style="text-align:center;"><em>sursa&#62;</em></p>
<p style="text-align:center;"><em> http://www.apostoliki-diakonia.gr/gr_main/profile/</em></p>
<p style="text-align:center;"><em>profile.asp?content=content&#38;main=enthronisi_photos.htm</em></p>
<p style="text-align:center;"><span style="color:#008080;"><br />
</span></p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Romania Neoacquistica  ]]></title>
<link>http://blogideologic.wordpress.com/?p=271</link>
<pubDate>Tue, 22 Apr 2008 11:13:52 +0000</pubDate>
<dc:creator>blogideologic</dc:creator>
<guid>http://blogideologic.wordpress.com/?p=271</guid>
<description><![CDATA[Karl Marx citea în Biblioteca din British Museum, care alături de universităţile Oxford şi Camb]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p class="MsoNormal" style="margin:0 0 10pt;"><span style="font-size:12pt;line-height:115%;">Karl Marx citea în Biblioteca din British Museum, care alături de universităţile Oxford şi Cambridge constituiau triada supremă de surse intelectuale din Anglia. Cărţile lui Karl Marx erau extrem de bine documentate şi construite. Apoi, el cita copios din Destutt de Tracy, adică din aceleaşi texte care formaseră şi gândirea ‘pruncilor români’ Ioan Eliade Rădulescu şi Petrache Poenaru. Ar fi necesară o discuţie specială a scrierilor <span> </span>lui Marx despre români. În atmosfera aceea intelectualistă de excepţie a vremii când studia Karl Marx, se reluase <span> </span>abordarea istoriei în demersul dacoman-protocronist iniţiat de<span>  </span>John Locke şi de<span>  </span>sir Isaac Newton într-un celebru dialog epistolar. În acord cu sir Isaac Newton,<span>  </span>împăraţii romani care cuceriseră provincia<span>  </span>Dacia<span>  </span>Felix<span>  </span>întruchipau călăreţii Apocalipsului.<span>  </span>Mai mult, seriosul Isaac Newton <span> </span>începea<span>  </span>numărătoarea anilor<span>  </span>până la Sfârşitul lumii de la luptele lui Domitian cu Decebal! <span> </span>Dar pe vremea lui Karl Marx, --cum este la Oxford University şi în prezent--, debutul <span> </span>convenţional pentru lumea <span> </span>modernă este fixat la 285AD, anul când Diocletian împarte imperiul în Romania Occidentală şi Romania Orientală. </span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin:0 0 10pt;"><span style="font-size:12pt;line-height:115%;">Rusofobia din prima tinereţe a lui Karl Marx<span>  </span>a fost <span> </span>augmentată prin achiziţionarea acestei informaţii. Dreptul autoasumat al Rusiei de a prelua moştenirea Nova Roma de fapt nu exista! În scrierile lui Marx despre români se analizează conflictul dintre ruşii nedemni şi mincinoşi, şi neolatinii demni şi greu persecutaţi din Romania Orientală. </span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin:0 0 10pt;"><span style="font-size:12pt;line-height:115%;">N</span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;">eolatinii din Latium Novum provin din „socii” - alizarea ilirilor şi a traco – daco – moesilor. Unul, Ieronim, scrise Vulgata. Lăudată <span> </span>peste mileniu de savantul Roger Bacon. Adoptată ca text constituţional fundamental pentru Romania Neoacquistica, sinteza vechilor Romanii.<span>  </span></span></p>
<p class="MsoNormal" style="margin:0 0 10pt;"><span style="font-size:12pt;line-height:115%;">Titus Filipas</span></p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Evanghelicii dispreţuiesc propoziţiile sintetice]]></title>
<link>http://blogideologic.wordpress.com/?p=254</link>
<pubDate>Fri, 28 Mar 2008 09:42:31 +0000</pubDate>
<dc:creator>blogideologic</dc:creator>
<guid>http://blogideologic.wordpress.com/?p=254</guid>
<description><![CDATA[Găsesc pe adresa din blogosferă:

http://danutm.wordpress.com/2008/03/26/evanghelicii-intre-libera]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p style="margin:0 0 10pt;" class="MsoNormal"><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">Găsesc pe adresa din blogosferă:</span></p>
<p><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></p>
<p style="margin:0 0 10pt;" class="MsoNormal"><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"><a href="http://danutm.wordpress.com/2008/03/26/evanghelicii-intre-liberalism-si-fundamentalism-ii/"><font color="#800080">http://danutm.wordpress.com/2008/03/26/evanghelicii-intre-liberalism-si-fundamentalism-ii/</font></a></span></p>
<p><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></p>
<p style="margin:0 0 10pt;" class="MsoNormal"><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">articolul purt</span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">â</span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">nd titlul: </span><i><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">“</span></i><i><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">Evanghelicii intre liberalism si fundamentalism”. </span></i></p>
<p><i><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span></i><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></p>
<p style="margin:0 0 10pt;" class="MsoNormal"><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">Cred, mereu prea naiv, că toţi aceia care mai scriu pe blogosfera rom</span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">â</span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">nească trebuie să respecte adiţional, <span> </span>chiar obligatoriu, <span> </span>nu doar opţional, Limba Rom</span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">â</span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">nă ! Pentru că titlul acesta de<span>  </span>articol pe care îl scrie <span> </span>danutm introduce <span> </span>evidentă confuzie lingvistică, m-am simţit obligat să postez pe blogul domniei sale o corecţie necesară </span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">:</span></p>
<p><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></p>
<p style="margin:0 0 10pt;" class="MsoNormal"><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">“Antonimul fundamentalismului este nihilismul. Vezi si: <a href="http://blogideologic.wordpress.com/2007/12/16/urma-drumului-nostru/"><font color="#800080">http://blogideologic.wordpress.com/2007/12/16/urma-drumului-nostru/</font></a> Cu stima,/Titus Filipas”</span></p>
<p><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></p>
<p style="margin:0 0 10pt;" class="MsoNormal"><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">Răspunsul lui </span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">danutm a fost unul neobişnuit. Mă învinuieşte imediat că sînt un fundamentalist terorist</span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"> (sic!)</span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">. Mai adaugă </span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">: <i>“Va rog totusi sa fiti decent si sa nu va mai faceti publicitate aici.”</i> </span></p>
<p><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></p>
<p style="margin:0 0 10pt;" class="MsoNormal"><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">Pe lângă<span>  </span>“întrebarea retorică”, există şi “invitaţia retorică” spre <span> </span>citirea unor texte<span>  </span>româneşti <span> </span>pe un alt blog, domnule danutm. Oricum, “invitaţia retorică” nu este<span>  </span>probă de terorism, it’s a long way to Guantanamo!</span></p>
<p><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></p>
<p style="margin:0 0 10pt;" class="MsoNormal"><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">Insist totuşi, ca bun ortodox român, să <span> </span>mai postez un comentariu lămuritor: <i>“Este vorba despre Limba Română corectă. Antonimul de la fundamentalism nu este liberalismul, ci nihilismul. A fost propoziţie sintetică, nu opinie.”</i></span></p>
<p><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></p>
<p style="margin:0 0 10pt;" class="MsoNormal"><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">Ce a<span>  </span>a priceput domnul danutm se vede din răspuns:</span></p>
<p><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></p>
<p style="margin:0 0 10pt;" class="MsoNormal"><i><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"><span> </span>“Aparentele inseala, domnule Filipas. Probabil tocmai pe aceasta ati mizat. Ar fi insa naiv sa ne lasam pacaliti de ele.” </span></i></p>
<p><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></p>
<p style="margin:0 0 10pt;" class="MsoNormal"><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">Implacabil <span> </span>acest domn danutm. Conchid şi eu, abia acum, <span> </span>că evanghelicii manifestă dispreţ faţă de propoziţiile sintetice. </span></p>
<p><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">În măsura în care </span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">evanghelicii <span> </span>îi resping pe Sfinţii Ierarhi ai Bisericii Ortodoxe, ei nu au asimilat nici dogma corectă a Sfintei Treimi. Tragedia americană, ne zicea pe vremuri subliminal romancierul Theodore<span>  </span>Dreiser (1871–1945),<span>  </span>se ascunde<span>  </span>în<span>  </span>proliferarea ciclică a sectelor care nu cred în dogma Sfintei Treimi din secolul IV. În finele peliculei Close Encounters of the Third Kind, Steven Spielberg <span> </span>(nu este un evanghelic, ştiu!) comitea un flagrant act de incultură, forţându- i pe oamenii îmbarcaţi pe un starship construit de Aliens<span>  </span>a primi ultima absolvire<span>  </span>de la preoţi de rit vechi. Dar sacerdotul creştin, –impresionant redat de filmul lui<span>  </span>Spielberg–,<span>  </span>trebuia să creadă<span>  </span>în dogma Sfintei Treimi, Holy Trinity de uzăm anglicismul. Aceasta doctrină a cugetării teologice din biserica orientală<span>  </span>a veacului marcat de lucrarea filosofilor cappadocieni<span>   </span>Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, Sfântul Ierarh Grigore Nazianzus (Bogoslovul) şi Sfântul Grigore de Nyssa este o teorie a înDumnezeirii, adică a<span>  </span>Spiritului,<span>  </span>Omului şi Creaţiei, o teorie<span>  </span>ce<span>  </span>exclude posibilitatea existenţei unor<span>  </span>ETI, a unor extra - tereştri inteligenţi (Extra Terrestrial Intelligences). Vedem incorporat acelaşi Spirit ce exclude din lume personajele de ficţiune<span>  </span>Aliens, –nu doar ca probabilitate, dar mai ales ca plauzibilitate şi posibilitate!–, într-un principiu<span>  </span>formulat în secolul XX de fizicianul experimentator şi teoretician Enrico Fermi (1901-1954), un om de ştiinţă de confesiune catolică, educat în respectul pentru messa tridentină<span>  </span>- liturghia bazată pe Vulgata călugărului scit Ieronim din Romania Orientală.<span>  </span></span></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';"></p>
<p style="margin:0 0 10pt;" class="MsoNormal"><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">Titus Filipas</span></p>
<p></span></span></span></span></span></span></span></span></span></span></span></p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[ETI la orele de religie]]></title>
<link>http://blogideologic.wordpress.com/?p=232</link>
<pubDate>Wed, 05 Mar 2008 12:47:45 +0000</pubDate>
<dc:creator>blogideologic</dc:creator>
<guid>http://blogideologic.wordpress.com/?p=232</guid>
<description><![CDATA[Tragedia americană, ne zicea subliminal romancierul Theodore  Dreiser (1871–1945),  se ascunde]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">Tragedia americană, ne zicea subliminal romancierul Theodore<span>  </span>Dreiser (1871–1945),<span>  </span>se ascunde<span>  </span>în<span>  </span>proliferarea ciclică a sectelor care nu cred în dogma Sfintei Treimi din secolul IV. În finele peliculei <i>Close Encounters of the Third Kind</i>, Steven Spielberg comite un flagrant act de incultură, forţându- i pe oamenii îmbarcaţi pe un<i> starship </i>construit de <i>Aliens</i><span>  </span>a primi ultima absolvire<span>  </span>de la preoţi de rit vechi. Dar sacerdotul creştin, --impresionant redat de filmul lui<span>  </span>Spielberg--,<span>  </span>trebuia să creadă<span>  </span>în dogma Sfintei Treimi, Holy Trinity de uzăm anglicismul. Aceasta doctrină a cugetării teologice din biserica orientală<span>  </span>a veacului marcat de lucrarea filosofilor cappadocieni<span>   </span>Sfântul Ierarh Vasile cel Mare, Sfântul Ierarh Grigore Nazianzus (Bogoslovul) şi Sfântul Grigore de Nyssa este o teorie a înDumnezeirii, adică a<span>  </span>Spiritului,<span>  </span>Omului şi Creaţiei, o teorie<span>  </span>ce<span>  </span>exclude posibilitatea existenţei unor<span>  </span>ETI, a unor extra - tereştri inteligenţi (Extra Terrestrial Intelligences). Vedem incorporat acelaşi Spirit ce exclude din lume personajele de ficţiune<span>  </span>Aliens, --nu doar ca probabilitate, dar mai ales ca plauzibilitate şi posibilitate!--, într-un principiu<span>  </span>formulat în secolul XX de fizicianul experimentator şi teoretician Enrico Fermi (1901-1954), un om de ştiinţă de confesiune catolică, educat în respectul pentru messa tridentină<span>  </span>- liturghia bazată pe Vulgata călugărului scit Ieronim din Romania Orientală.<span>  </span></span></p>
<p style="margin:0 0 10pt;" class="MsoNormal"><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">Titus Filipas</span></p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Analiza tranziţiilor este dificilă]]></title>
<link>http://blogideologic.wordpress.com/?p=213</link>
<pubDate>Sun, 10 Feb 2008 08:20:04 +0000</pubDate>
<dc:creator>blogideologic</dc:creator>
<guid>http://blogideologic.wordpress.com/?p=213</guid>
<description><![CDATA[Scăpărând cremenea ce aprindea gratuit  rugul înălţat pentru  volatilizarea bietului Dascăl]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p style="margin:0;" class="MsoBodyText"><font face="Times New Roman"><span style="font-weight:normal;">Scăpărând cremenea ce aprindea gratuit<span>  </span>rugul înălţat pentru<span>  </span>volatilizarea bietului Dascăl Simion,<span>  </span>biv-vel-vornicul vroia să şteargă<span>  </span>« ocara » adusă neamului românesc. Paradigma<span>  </span>instituită de Miron Costin asupra<span>  </span>« interpolărilor », acţionând ca nemilos <i>Auto da Fe,</i>  s-a impus în cultura noastră. Fără justificare logică,<span>  </span>fără drept de apel la judecata istoriei. Dar Simion Dascălul nu face simple adnotări care pot fi şterse prin efort de voinţă bine orientat. </span><span style="font-weight:normal;">Să nu uităm că în secolul XVII apare </span><span style="font-weight:normal;"><span> </span></span><span style="font-weight:normal;">în Europa Occidentală prima revistă ştiinţifică ! Iar adnotările copiştilor din </span><span style="font-weight:normal;">secolul XVII pe cronici moldave sunt de facto primele Note Ştiinţifice<span>  </span>ale unor istoriografi rom</span><span style="font-weight:normal;">â</span><span style="font-weight:normal;">ni. Acele </span><span style="font-weight:normal;">'Interpolări'<span>  </span>trasează<span>  </span>schiţa unui prim 'Discurs despre România'. </span></font></p>
<p style="margin:0;" class="MsoBodyText"><font face="Times New Roman"><span style="font-weight:normal;"></span></font></p>
<p><font face="Times New Roman"><span style="font-weight:normal;"><span style="font-weight:normal;">Caracterizarea<span>  </span>abruptă făcută Dascălului Simion de către marele vornic Miron Costin arată şi încălcarea echităţii intergeneraţionale în<span>  </span>grupul<span>  </span>de reflecţie moldav.<span>  </span>Paradigmele consacrate sunt simboluri, iar <i>« frivolitatea constă<span>  </span>în a fi mulţumit cu simbolurile »</i> (apud Derrida). Astfel, ne îngăduim să judecăm că verdictul pus de biv-vel-vornicul Miron Costin asupra Dascălului Simion a devenit frivol. Calea regală inaugurată de Jacques Derrida (1930–2004)<span>  </span>în <i>« Arheologia frivolului »,</i> prin<span>  </span>recitirea textelor lui Condillac (1715-1780),<span>  </span>este imperios cerută de cartografierea culturii<span>  </span>şi istoriei româneşti încep</span><span style="font-weight:normal;">â</span><span style="font-weight:normal;">nd cu Vulgata lui Ieronim, apoi a celorlalte documente latineşti străromâne din Romania Orientală. </span><span style="font-weight:normal;">Interpolările lui<span>  </span>Simion Dascălul adaugă valoare în<span>  </span>punctul<span>  </span>critic al discursului unde se<span>  </span>face inflexiunea<span>  </span>de la<span>  </span>« Romania »,<span>  </span>la<span>  </span>« România ». Analiza oricărui gen de tranziţii este într - adevăr dificilă. De aici rezultă conflictul<span>  </span>interpretării aceluiaşi eveniment la<span>  </span>Simion Dascălul,<span>   </span>şi la Miron Costin.</span><span style="font-weight:normal;"> </span><span style="font-weight:normal;">Titus Filipas</span><span style="font-weight:normal;"></span></span></font><font face="Times New Roman"><span style="font-weight:normal;"> </span></font></p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Analiza tranziţiilor este dificilă]]></title>
<link>http://blogecologic.wordpress.com/?p=7</link>
<pubDate>Sun, 10 Feb 2008 08:15:16 +0000</pubDate>
<dc:creator>blogecologic</dc:creator>
<guid>http://blogecologic.wordpress.com/?p=7</guid>
<description><![CDATA[Scăpărând cremenea ce aprindea gratuit  rugul înălţat pentru  volatilizarea bietului Dascăl]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p style="margin:0;" class="MsoBodyText"><font face="Times New Roman"><span style="font-weight:normal;">Scăpărând cremenea ce aprindea gratuit<span>  </span>rugul înălţat pentru<span>  </span>volatilizarea bietului Dascăl Simion,<span>  </span>biv-vel-vornicul vroia să şteargă<span>  </span>« ocara » adusă neamului românesc. Paradigma<span>  </span>instituită de Miron Costin asupra<span>  </span>« interpolărilor », acţionând ca nemilos <i>Auto da Fe,</i>  s-a impus în cultura noastră. Fără justificare logică,<span>  </span>fără drept de apel la judecata istoriei. Dar Simion Dascălul nu face simple adnotări care pot fi şterse prin efort de voinţă bine orientat. </span><span style="font-weight:normal;">Să nu uităm că în secolul XVII apare </span><span style="font-weight:normal;"><span> </span></span><span style="font-weight:normal;">în Europa Occidentală prima revistă ştiinţifică ! Iar adnotările copiştilor din </span><span style="font-weight:normal;">secolul XVII pe cronici moldave sunt de facto primele Note Ştiinţifice<span>  </span>ale unor istoriografi rom</span><span style="font-weight:normal;">â</span><span style="font-weight:normal;">ni. Acele </span><span style="font-weight:normal;">'Interpolări'<span>  </span>trasează<span>  </span>schiţa unui prim 'Discurs despre România'. </span></font></p>
<p style="margin:0;" class="MsoBodyText"><font face="Times New Roman"><span style="font-weight:normal;"></span></font></p>
<p><font face="Times New Roman"><span style="font-weight:normal;"><span style="font-weight:normal;">Caracterizarea<span>  </span>abruptă făcută Dascălului Simion de către marele vornic Miron Costin arată şi încălcarea echităţii intergeneraţionale în<span>  </span>grupul<span>  </span>de reflecţie moldav.<span>  </span>Paradigmele consacrate sunt simboluri, iar <i>« frivolitatea constă<span>  </span>în a fi mulţumit cu simbolurile »</i> (apud Derrida). Astfel, ne îngăduim să judecăm că verdictul pus de biv-vel-vornicul Miron Costin asupra Dascălului Simion a devenit frivol. Calea regală inaugurată de Jacques Derrida (1930–2004)<span>  </span>în <i>« Arheologia frivolului »,</i> prin<span>  </span>recitirea textelor lui Condillac (1715-1780),<span>  </span>este imperios cerută de cartografierea culturii<span>  </span>şi istoriei româneşti încep</span><span style="font-weight:normal;">â</span><span style="font-weight:normal;">nd cu Vulgata lui Ieronim, apoi a celorlalte documente latineşti străromâne din Romania Orientală. </span><span style="font-weight:normal;">Interpolările lui<span>  </span>Simion Dascălul adaugă valoare în<span>  </span>punctul<span>  </span>critic al discursului unde se<span>  </span>face inflexiunea<span>  </span>de la<span>  </span>« Romania »,<span>  </span>la<span>  </span>« România ». Analiza oricărui gen de tranziţii este într - adevăr dificilă. De aici rezultă conflictul<span>  </span>interpretării aceluiaşi eveniment la<span>  </span>Simion Dascălul,<span>   </span>şi la Miron Costin.</span><span style="font-weight:normal;"> </span><span style="font-weight:normal;">Titus Filipas</span><span style="font-weight:normal;"></span></span></font><font face="Times New Roman"><span style="font-weight:normal;"> </span></font></p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Universitatea  din  Cluj]]></title>
<link>http://blogideologic.wordpress.com/?p=203</link>
<pubDate>Tue, 05 Feb 2008 00:07:10 +0000</pubDate>
<dc:creator>blogideologic</dc:creator>
<guid>http://blogideologic.wordpress.com/?p=203</guid>
<description><![CDATA[Când domnul Cristian Pârvulescu scria în ziarul România liberă din 11 octombrie  2007: ‘În ]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">Când domnul Cristian Pârvulescu scria în ziarul România liberă din 11 octombrie <span> </span>2007: <i>‘În 1860 era înfiinţată Universitatea din Iaşi, urmată în 1864 de cea din Bucureşti şi, în 1872, dar în Imperiul austro-ungar de cea de la Cluj’,</i> <span> </span>domnia sa arăta fie<span>  </span>ignoranţă crasă, fie se lansa în periculoasă pledoarie abia voalată pentru Kakania, idea care a ucis Hungaria Neoacquistica. Iuliu Maniu<span>  </span>mai percepea încă pozitiv <i>Hungaria Neoacquistica</i>, deşi pentru politicienii<span>  </span>maghiari ideea Neoacquistica fusese eutanasiată în Compromisul de la<span>  </span>1867. <span> </span>‘Elita maghiară’ luptase din greu pentru acel Ausgleich ucigaş care instaurase<span>  </span>regimul <i>‘K und K’,</i><span>  </span>monarhia<span>  </span>duală pe care scriitorul Robert Musil o numea Kakania. Iuliu Maniu<span>  </span>nu dorea Kakania, ci Hungaria Neoacquistica. După 1867, Kakania<span>  </span>a<span>  </span>înlocuit <i>Hungaria Neoacquistica</i>. În realitate universitatea europeană de la Cluj nu datează din anul 1872, <span> </span>cum afirma profesorul Cristian Pârvulescu al Universităţii din Bucureşti,<span>  </span>ci a fost creată în Epoca Luminilor. <i>Universitatea europeană de la Cluj a fost ctitorită de iezuiţi, nu de maghiari, necum de regele Ferdinand al României Mari ! </i><span> </span>Student la colegiul universitar iezuit de la<span>  </span>Cluj a fost cărturarul nostru Petru Pavel Aron. Acela care de<span>  </span>la <span> </span>anul 1760 la anul 1761 <span> </span>traducea Vulgata într- o vernaculară<span>  </span>românească de excepţie. Petru Pavel Aron refăcea astfel un magnific arc cultural peste timp. Într- <span> </span>adevăr, puţini<span>  </span>universitari mai ştiu acum că Vulgata a fost pusă<span>  </span>în limba latină de călugarul scit Ieronim, care pe la 381 AD învăţa la Constantinopol<span>  </span>dogma Bisericii Orientale ascultând predicile Sfântului Ierarh Grigore Bogoslovul. Puţini universitari ştiu că acest text al<span>  </span>Vulgatei în limba latină face parte din capitolul de literatură străromână al culturii noastre! Puţini universitari<span>  </span>mai <span> </span>ştiu că Vulgata<span>  </span>a fost textul care<span>  </span>asigura succesul Contra Reformei promovate de iezuiţi. <span> </span>Tocmai pentru că era centrat pe ceea ce se cheamă cunoaşterea prudenţială,<span>  </span>eliminată brutal de comunişti prin reforma învăţământului de la 1948, <span> </span>spiritul<span>  </span>academic iezuit <span> </span>trebuie resuscitat şi insuflat <span> </span>nu doar la universitatea din Cluj, ci şi în toate celelalte universităţi româneşti. Mai bănuiesc ca insistenţa etnicilor maghiari pe o discriminare de tip apartheid în viata universitară<span>  </span>şi culturală<span>  </span>din România se datorează exclusiv dorinţei lor egoiste de a reţine numai pentru ei moştenirea întemeierii culturale iezuite. <i>Ca şi cum ar mai fi posibilă<span>  </span>în zilele noastre instituirea unui<span>  </span>apartheid<span>  </span>cultural<span>  </span>în<span>  </span>inima Europei!</i> <span>  </span>În treacăt fie adăugat, cred că un model fiducial<span>  </span>ce ar asigura eficienţa transformării<span>   </span>învăţământului superior în România<span>  </span>ar<span>  </span>putea fi Santa Clara University,<span>  </span>excelenta universitate iezuită postmodernă din Silicon Valley, sau, de ce nu? chiar acea şcoala academică<span>  </span>iezuită înfiinţată la Cluj, unde limba de predare a disciplinelor<span>  </span>din curriculum era latina scolastică a lui Anselme, o limbă unificatoare în Europa intelectuală. Şi<span>  </span>mai întrebăm,<span>  </span>fără vreo umbră de maliţiozitate, nu era chiar acea<span>  </span>veche şcoală academică de la Cluj, iezuită şi latinistă, modelul fiducial din<span>  </span>visul marelui<span>  </span>cărturar<span>  </span>român August Treboniu Laurian ? Bogdan Petriceicu Haşdeu respingea invenţiile lingvistice propuse<span>  </span>de latinişti<span>  </span>pe motivul bine întemeiat ca ele nu ţineau<span>  </span>de un<span>  </span>lexicon generativ, ci de unul macaronic.<span>  </span>După expulzarea iezuiţilor, --forţată de extremismul maghiar--,<span>  </span>şcoala universitară de la Cluj<span>  </span>ajungea macaronică peste noapte. Atât de<span>  </span>macaronică, încât sfârşea<span>  </span>prin a deveni universitate maghiară. </span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">Hai să vedem cum era percepută acea<span>  </span>universitate pur maghiară de la Cluj, fondată la anul 1872 dar lăudată şi acum de politologul<span>  </span>Cristian<span>  </span>Pârvulescu. Cum era percepută de către un român inteligent forţat să înveţe la universitatea </span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">europeană<span>  </span></span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">barbar desfigurată de aşa-numita ‘elită intelectuală maghiară’?<span>  </span>Poetul George Coşbuc antama la acea universitate<span>  </span>studii de filosofie, însă<span>  </span>renunţă<span>  </span>dezamăgit şi conchide :<span>  </span><i>‘Nu cerceta aceste legi, / că eşti nebun când le- nţelegi”. </i>Era concluzia lui George Coşbuc despre falsa calitate<span>  </span>a<span>  </span>textului scolastic în limba maghiară<span>  </span>care îl forţa la alienare.</span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">Titus Filipas</span></p>
]]></content:encoded>
</item>
<item>
<title><![CDATA[Demersul Ruxandrei  Cesereanu ]]></title>
<link>http://blogideologic.wordpress.com/2007/12/28/demersul-ruxandrei-cesereanu/</link>
<pubDate>Fri, 28 Dec 2007 03:39:46 +0000</pubDate>
<dc:creator>blogideologic</dc:creator>
<guid>http://blogideologic.wordpress.com/2007/12/28/demersul-ruxandrei-cesereanu/</guid>
<description><![CDATA[Scrisul profesoarei universitare clujene Ruxandra  Cesereanu : ‘Ceea ce a contat şi într-un caz]]></description>
<content:encoded><![CDATA[<p><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">Scrisul profesoarei universitare clujene Ruxandra <span> </span>Cesereanu : <i>‘Ceea ce a contat şi într-un caz şi într-altul a fost demersul istoric, juridic şi moral, în primul rând, ambele Rapoarte Finale legate de cazul românesc nefiind infailibile, ci perfectibile.’ </i>(în România liberă de Vineri, 26 octombrie 2007, <span> </span>despre holocaust şi comunism), <span> </span>se află sub semnul<span>  </span>culturii generale, criticat până şi de domnul Horia Roman Patapievici, format la Universitatea din Bucureşti care îşi spune cuvântul. Fraza Ruxandrei <span> </span>Cesereanu nici măcar nu este închegată bine pe româneşte! Această Universitate<span>  </span>Babeş-Bolyai este moştenitoarea duhului<span>  </span>strâmb al Universităţii din 1872 improvizată după ce spiritul Neoacquistica fusese eutanasiat prin Ausgleich? <span> </span><span> </span>Autentica universitate europeană de la Cluj a fost ctitorită de iezuiţi în Epoca Luminilor, <span> </span>nu de “elita maghiară” <span> </span>la 1872, necum la anul 1919 de <span> </span>regele Ferdinand !<span>  </span>Student la colegiul universitar iezuit de la<span>  </span>Cluj a fost cărturarul nostru Petru Pavel Aron (1709- 1764). <span> </span>Care de<span>  </span>1a <span> </span>anul 1760 la anul 1761 <span> </span>traducea Vulgata într- o vernaculară<span>  </span>românească de excepţie. Petru Pavel Aron refăcea astfel un magnific arc cultural peste timp. Într-<span>  </span>adevăr, puţini<span>  </span>universitari mai ştiu acum că Vulgata a fost pusă în cuvintele latinei<span>  </span>aspre <span> </span>din Romania Orientală <span> </span>de călugărul scit Ieronim (342 -419). Acela care pe la 381 AD învăţa la Constantinopol<span>  </span>dogma Bisericii Orientale ascultând predicile Sfântului Ierarh Grigore Bogoslovul. Puţini universitari ştiu că acest text al<span>  </span>Vulgatei în limba latină <span> </span>face parte din capitolul de literatură<span>  </span>străromână al culturii noastre! Puţini universitari<span>  </span>mai<span>  </span>ştiu că Vulgata<span>  </span>a fost textul care<span>  </span>asigura succesul Contra Reformei promovate de iezuiţi.<span>  </span>Tocmai pentru că era centrat pe ceea ce se cheamă cunoaşterea prudenţială,<span>  </span>eliminată brutal de comunişti prin reforma învăţământului de la 1948, <span> </span>spiritul<span>  </span>academic iezuit<span>  </span>trebuie resuscitat nu doar la universitatea din Cluj, ci şi în toate celelalte universităţi româneşti. Inspirat de exemplul vicarului<span>  </span>greco- catolic Petru Pavel Aron, poetul George Coşbuc antama </span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">în 1884 </span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">la acea universitate<span>  </span>strâmbă din Cluj<span>  </span>studii de filosofie, însă<span>  </span>renunţa<span>  </span>dezămagit şi conchidea:<span>  </span><i>‘Nu cerceta aceste legi, / că eşti nebun când le- nţelegi’.</i> Era verdictul lui Coşbuc despre falsul <span> </span>text <span> </span>scolastic ce îl forţa la alienare. Ce înseamnă generalităţile despre <i>‘demersul istoric, juridic şi moral’</i> ?<span>  </span><span> </span>Ruxandra <span> </span>Cesereanu confundă <span> </span>metodologiile cu abordarea. Oricum, în timpul post modern <span> </span>demersul nu poate să fie decât conceptual ascendent (bottom - up) sau conceptual descendent (top- down),<span>  </span>iar<span>  </span>alegerile specificate prin judecăţi de valoare ! Trebuie să spunem noi aceste, nu trebuia să le zică un profesor din Cluj ? </span><span style="font-size:12pt;line-height:115%;font-family:'Times New Roman','serif';">Titus Filipas</span></p>
]]></content:encoded>
</item>

</channel>
</rss>
