Chip Taylor and Carrie Rodriguez perform Chip's 60's hit song - WILD THING - at the Louisiana Musicians Hurricane Benefit concert.
Rhodes-on-the-Pawtuxet November 13, 2005

The Rolling Stones and Bob Dylan live in Brazil playing "Like a Rolling Stone", on the South american leg of the Bridges to Babylon World Tour-1998

Partidul Popular Creştin Democrat, care este „singurul succesor politic şi de drept al Mişcării Democratice pentru Susţinerea Restructurării (1988-1989), al Frontului Popular din Moldova (1989-1992) şi al Frontului Popular Creştin Democrat (1992-1999)”, a marcat la 3 iunie 2008, 20 de ani de istorie. Aceşti 20 de ani înseamnă nu doar o perioadă de luptă şi afirmare pentru PPCD, ci şi o epocă istorică de transformări revoluţionare cruciale pentru destinul acestui teritoriu şi a populaţiei de aici - de la ieşirea dintr-un imperiu, de sub ocupaţia sovietică, până la crearea statului democratic, independent, suveran şi unitar Republica Moldova. În acest furtunos proces de transformări MD-FPM-FPCD-PPCD a avut un rol decisiv.

De aceea, editarea documentelor şi materialelor elaborate şi promovate de MD-FPM-FPCD-PPCD constituie o necesitate vădită pentru cunoaşterea istoriei recente a acestui stat în toată complexitatea şi spectaculozitatea ei.

CENTRUL PENTRU COMBATEREA CORUPŢIEI ŞI CRIMELOR ECONOMICE

SERVICIUL DE INFORMAŢII ŞI SECURITATE

PROCURATURA GENERALĂ A REPUBLICII MOLDOVA

I N T E R P E L A R E

În conformitate cu legea privind Programul de stat de privatizare pentru anii 1995-1996, Societatea pe Acţiuni CIMENT a fost inclusă în lista obiectivelor supuse privatizării: 40% contra bonurilor patrimoniale, iar 60% scoase la concurs investiţional, contra mijloacelor financiare, la preţurile existente pe piaţa mondială. Timp de doi ani acţiunile statului în această întreprindere nu au fost vândute, iar SA CIMENT a ajuns în stare de insolvabilitate. La concursul de privatizare a întreprinderii au participat compania autohtonă ENERCOM SRL şi compania franceză FINARGE 26, firmă asociată LAFARGE. Ofertele celor două companii au fost:

1) ENERCOM - 15 milioane dolari SUA şi

2) FINARGE 26 - 10 milioane dolari SUA.

În septembrie 1998, Departamentul Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat, condus de directorul Vladimir Filat, a semnat Contractul de vânzare-cumpărare la preţul de numai 200 000 de dolari SUA. Astfel, preţul de vânzare-cumpărare a pachetului de acţiuni către FINARGE 26 a fost diminuat esenţial, de circa 45 de ori, întrucât valoarea reală a pachetului vândut constituia 15 milioane dolari SUA, la cursul oficial al dolarului de 6 lei, la data semnării contractului.

Modul de privatizare, prin respingerea ofertei de 15 milioane de dolari SUA a companiei autohtone ENERCOM SRL, precum şi preţul de vânzare-cumpărare diminuat considerabil la 200 000 de dolari SUA, denotă un şir de grave încălcări comise în procesul de privatizare şi o posibilă cointeresare materială personală a conducerii Departamentului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat.

În februarie 2000, în scopul efectuării lucrărilor de minerit, compania franceză a procurat de la organele administraţiei publice locale din raionul Rezina un teren cu suprafaţa de 188,5 hectare, la preţul total de 5,7 milioane de lei, în situaţia în care, conform mecanismului de calcul stabilit prin Legea privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului, preţul respectivului teren constituia 113,5 milioane de lei, adică de 20 de ori mai mult decât s-a plătit în realitate.

Cer instituţiilor interpelate să verifice legalitatea şi corectitudinea celor două tranzacţii de vânzare-cumpărare, să stabilească gradul de responsabilitate a conducerii Departamentului Privatizării şi Administrării Proprietăţii de Stat şi a conducerii raionului Rezina în cazul acestor tranzacţii, indicând venitul ratat la bugetul de stat şi cel al raionului Rezina.

Vlad CUBREACOV

Scop: Participantii vor fi confruntati cu o experienta fascinanta (dezvoltarea bunului simt)
Conditii: Vointa de a stapani propriile impulsuri (chiar daca se va dovedi a fi ceva greu)
Durata: 20-30 ani - 6 luni fiecare modul
31-40 ani - 3 luni fiecare modul
41-50 ani - 1,5 luni fiecare modul
51-90 ani - inutil sa mai urmeze cursul! Pentru ei e prea tarziu!

Cursul contine 4 module

Modulul I
1) Acceptarea soartei: pot atat cat pot! Restul e impotenta.
2) Cunoasterea locului de desfasurare a vietii: orice loc unde sunt tolerat.
3) Cum pastrez ordinea in dulap? (sub controlul EI)
4) Cum fac curat in casa in mai putin de 4 zile: notiuni elementare
5) Pastrarea limitelor: Cum, cand si pe cine injur.
6) Curs de electronica (toate categoriile): folosirea aspiratorului
7) Curs de indemanare: folosirea aragazului

Modulul II
1) Ecuatia cu o necunoscuta: Femeia
2) Exercitii de dinamica grupului: Ce trebuie sa fac cand NU stam in masina
3) Flirtul, ParteaI: Notiuni elementare
4) Flirtul, Partea II: Manevre
5) Provocarea: Cand si cum dezbrac o femeie (din priviri sau de haine)
6) Bucataria.Descriere completa
7) Notiuni elementare de anatomie: Punctul G exista! Cauta-l!
8) Adevaruri optice:identificarea culorilor gri, bej, kaki, lila, oranj, grena, turcuaz.
9) Curs special: Igiena personala nu e doar apanajul femeilor.
10) Ecuatia cu mai multe necunoscute: Nu intoarce capul dupa fiecare "fusta"
11) Curs de supravietuire I: Sa nu afle EA ca o insel
12) Curs de supravietuire II: Sa nu afle EA ca am vise erotice din care lipseste.
13) Curs de supravietuire III: Sa nu afle EA ca ma masturbez.
14) Curs de supravietuire IV: Sa nu afle EA!!… Nu conteaza ce, dar sa nu alfe!

Modulul III
1) Notiuni elementare: Nici o cucerire… nu ma va putea ridica la nivelul barbatului ideal!
2) Vocabular I: Definitia expresiei "Te vreau!". Corectarea exercitiului "E gata…masa?"
3) Vocabular II: Definitia notiunii "Imediat".Nu e maine, nici pimaine…E ACUM!
4) Sociologie: A face dragoste nu este un sport ci o religie.
5) Drept cetatenesc si morala I: Discutiile femeilor despre barbati
6) Drept cetatenesc si morala II: A nu te ofensa nicicodata aceste discutii
7) Cum evit intrebarile inutile (de ex. "Mi-ai calcat camasa?", "Am facut putina burta, dar imi da prestanta, nu-i asa?")
8) Adevaruri zilnice: Si barbatii au migrene, exercitii in grup. Nu trebuie sa stie tot cartierul.
9) Adevaruri zilnice: Capacul de WC n-a fost inventat doar ca sa ai ce ridica!
10) Comportamentul la cumparaturi I: Cumpara ce trebuie, nu ce-ti vinde frumoasa vanzatoare.
11) Comportamentul la cumparaturi II: Si eu pot cara sacul cu cartofi.
12) De ce prietenii mei nu sunt bineveniti la meci? (pentru ca injura, scuipa seminte si varsa paharele)

Modulul IV
1) Telefonul: Cand o cauta un barbat, nu e (neaparat) amantul.
2) Chelia: Metamorfoza barbatului. Nu incerca s-o "acoperi" cu 3-4 fire rebele!
3) Terapie TV I: Si fara fotbal se poate trai!
4) Terapie TV II: Filmele cu ninja si kung-fu sant pura fictiune si nu realitate
5) Eu si corpul meu: Arat groaznic si totusi insist "s-o fac" cu lumina aprinsa.
6) Oglinzile nu mint: Te accepta asa cum esti?…Aiurea!!

7) Curs practic de indemanare:O pereche de sosete inseamna doua sosete la fel.Incearca sa le porti impreuna!

]]> http://toarshu.wordpress.com/?p=27 Thu, 15 May 2008 15:30:13 +0000 toarshu http://toarshu.wordpress.com/?p=27 Tema: Dezvoltarea functiunilor creierului la femeia moderna.
Scop: Participantele vor fi confruntate cu o experienta fascinanta (folosirea creierului).
Conditii: Vointa de a invata ceva nou (chiar daca se va dovedi a fi ceva greu)

Durata: Brunete 1,5 luni fiecare modul
Roscate 3 luni fiecare modul
Blonde 6 luni fiecare modul

Cursul contine 4 module

Modulul I

1) Acceptarea soartei: m-am nascut femeie
2) Cunoasterea locului de desfasurare a vietii: bucataria
3) Cum pastrez ordinea in poseta? (sub control strict)
4) Cum fac cumparaturi in mai putin de 4 ore: notiuni elementare
5) Pastrarea limitelor: Cum ma machiez corect
6) Curs de programare I (toate categoriile): folosirea cuptorului cu microunde
7) Curs de programareII (numai brunetele si roscatele): Videorecorderul

Modulul II

1) Ecuatia cu o necunoscuta: Automobilul
2) Exercitii de dinamica grupului: Ce trebuie sa fac cand stam in masina
3) Parcarea, ParteaI: Notiuni elementare
4) Parcarea, Partea II: Manevre
5) O adevarata provocare: Frana si acceleratia.
6) Cutia de viteze. Descriere completa (pentru blonde numai cutia automata)
7) Folosirea corecta a semnalizatorului.
8) Notiuni elementare de fizica: Corpuri in miscare
9) Adevaruri optice: Luminile rosie, galbena si verde ale semaforului.
10) Curs special: Parcarea in garaj.
11) Ecuatia cu mai multe necunoscute: Cutia de scule - descriere generala
12) Curs de supravietuire I: Unde se afla lumina de avarie
13) Curs de supravietuire II: Schimbarea unui cauciuc
14) Curs de supravietuire III: Schimbarea mai multor cauciucuri (Da, este posibil!!)
15) Curs de supravietuireIV: Verificarea cu succes a nivelului uleiului si a apei.

Modulul III

1) Notiuni elementare: Nici o cucerire a tehnicii moderne nu ma va putea ridica la nivelul barbatului
2) Vocabular I: Definitia cuvantului "DA". Corectarea exercitiului "Esti gata?"
3) Vocabular II: Definitia notiunii "5 Minute"
4) Sociologie: Fotbalul nu este un sport ci o religie.
5) Drept cetatenesc si morala I: Discutii barbatilor despre tema fotbal
6) Drept cetatenesc si morala II: A nu te amesteca nicicodata in aceste discutii
7) Cum evit intrebarile inutile (de ex. "Ma iubesti?", "Sant frumoasa?", "Am ceva special?")
8) Adevaruri zilnice: Si femeile ragaie, exercitii in grup.
9) Adevaruri zilnice: Barbieritul (curs intensiv pentru brunete): Partea barbateasca a femeii
10) Comportamentul la cumparaturi: Cardul Visa, Definirea notiunii de limita de suma
11) Comportamentul la cumparaturi: Si eu pot cara naveta de bere
12) De ce mama nu e binevenita la noi? (1000 de studii de caz)

Modulul IV

1) Telefonul: Cand trebuie sa inchid? Exercitii de grup: 4 femei/telefon(nu uitati sacul de dormit)
2) Machiajul: Metamorfoza femeii
3) Terapie TV I: Si fara telenovele se poate trai!
4) Terapie TV II: Filmele de dragoste sant pura fictiune si nu realitate
5) Eu si corpul meu: Legea gravitatiei
6) Oglinzile nu mint: Ma accept asa cum sant.

A fost odată ca niciodată, într-o ţară săracă, un sat de pescari săraci, săraci… Într-o zi unul dintre pescari îi spuse nevestei sale: femeie, eu plec în lume să-mi caut norocul. Văd că aici nu se mai poate. Şi porni spre Vest, căci vorba ceea: Fie pîinea cît de rea, /Eu vreau în America! Dar dorul de casă îl mistuia. Într-o bună zi, s-a tre-zit din visul american şi a revenit acasă. În timpul cît a lipsit, minune: pe vechiul loc, unde îşi lăsase casa şi familia, au apărut blocuri uriaşe de patru etaje, construcţii moderne, fabrici şi uzine, macarale argintii, buldozere schimbînd faţa pămîntului. Nu-şi mai găseşte casa, nici nevasta nu şi-o mai găseşte. Îşi găseşte însă copiii, făcuţi prin efortul demografic al întregului popor.
- Voi sînteţi copii mei?
- Da, nene, dar mata cine eşti?
Eu sînt tatăl vostru, întors acasă după mulţi ani. Dar mama unde este?
La uzină.
Şi ce face ea acolo?
Toarnă, toarnă betoane. E turnătoare.
Serios? În cazul ăsta eu am plecat. Să nu afle mama că am fost acasă. Vă rog! Vă rog!
Şi omul fugi, şi fugi, şi fugi, încotro văzu cu ochii, ceea ce vă dorim şi vouă.

Toni Grecu, Florin Constantin
Divertis 1982

]]> http://toarshu.wordpress.com/?p=25 Wed, 14 May 2008 11:54:24 +0000 toarshu http://toarshu.wordpress.com/?p=25 All inclusive. Cîteva situaţii aparent banale: românul pe plaja din Albena, Paralia sau Marbela, pentru început. E civilizat, nu vorbeşte tare, nu simte nevoia să urle în gura mare după soacră sau după copii, aruncă hîrtiile şi mucurile de ţigară la coşul de gunoi, supravieţuieşte ore bune fără manele şi, în general, nu-l poţi deosebi de neamţ, italian sau francez. Urmează românul pe străzile din New York sau Berlin: stă la semafor, respectă indicatoarele de tip „Oprirea interzisă", nu parchează în locuri nepermise, cedează trecerea, ba chiar e dispus să-şi plătească parcarea şi, lucru mare, nu suportă să-şi vadă maşina murdară, aşa că face vizite relativ dese la spălătorie. În fine, românul la Paris, la Veneţia sau la Roma: stă liniştit la coadă să ia bilete pentru intrarea în muzee sau expoziţii, deschide uşa doamnelor, se îmbracă frumos şi vorbeşte asemenea. Dar minunea cea mare e alta: plecat în vacanţă sau doar într-o scurtă deplasare, fie ea şi de serviciu, dincolo de graniţele ţării, românul zîmbeşte! Da, da, aici e minunea minunilor, zîmbeşte odată cu stewardesa din avion, zîmbeşte recepţionerei de la hotel, zîmbeşte chiar şi cameristei ori şoferului de taxi. Cîteodată, la New York mai ales, intră rapid în spiritul locului şi zîmbeşte chiar şi necunoscuţilor întîlniţi în spaţiul strîmt al cabinei ascensorului din hotel. Deci se poate. Întrebarea firească este de ce nu se poate şi la Urlaţi, la Bucureşti sau în Constanţa? Ce diferenţe majore există între plajele sau străzile de aiurea şi plajele de la Mamaia sau străzile din oraşele României? De ce la noi ne vine să aruncăm pe jos, să înjurăm, să scuipăm, iar cînd sîntem la ei, nu? De ce la Bucureşti nu se zîmbeşte, dar pe străzile din New York sau Atena ne relaxăm, brusc, şi cumpărăm, cu zîmbetul pe buze, un ziar sau o pîine? Eu, unul, nu ştiu un răspuns. Am auzit explicaţii aproape savante despre legătura dintre civilizaţie şi atitudine, mi s-a spus că orice turist ajuns într-o ţară străină se comportă ca un lichid care ia forma recipientului în care e pus, cu alte cuvinte, ajunge să se comporte rapid în spiritul locului. Alţii mi-au dat explicaţii prozaice, spunîndu-mi că la Tokyo amenda pentru aruncat mucul de ţigară pe jos este o sută de dolari, iar la Washington te costă două sute de dolari parcarea în locuri nepermise… O fi. O fi din toate cîte puţin. E clar însă că se întîmplă ceva odată cu ieşirea dintre graniţe şi că orice viză pe paşaportul lui Mitică înseamnă încă un pas spre lumea civilizată. Din acest motiv, mărturisesc că, ori de cîte ori aud cum se vaită hotelierii de pe litoralul românesc că au rămas fără muşterii, mă cuprinde o stare de bine. Românii care pînă mai ieri transformau plaja de la Eforie sau de la Neptun într-un imens iatac, învelind-o cu cearşafuri şi prosoape, n-au abandonat ideea de a merge în vacanţă. Ei sînt plecaţi să zîmbească puţin pe străzile Romei sau să prindă răsăritul întinşi pe şezlongurile plajelor din Creta sau Bodrum. Au învăţat ce înseamnă all inclusive şi stau relaxaţi, fără grija sendvişului pe care trebuie să-l bage în traistă la bufetul suedez de dimineaţă, pentru a avea ce să-i dea să mănînce la prînz lui Gigel. Cuvîntul de ordine este vacanţă, iar pe ecranele televizoarelor din Veneţia nu se prind ştirile despre Băsescu, Geoană şi Tăriceanu. Şi de aici începe primul zîmbet…

* Alte link-uri despre Asociatia 21 Decembrie 1989:
http://21decembrie89.blogspot.com/
http://21decembrie.wordpress.com/

* Imagini si filme:
http://community.webshots.com/user/21decembrie89
http://romulus-cristea.blogspot.com/
http://community.webshots.com/user/RomulusCristea

View blog authority

Mult am stat pe ganduri dupa ce am legat vorba cu mai multi batrani ai satului in care m-am nascut, Tiganesti din judetul Teleorman. Ma intorsesem la vatra strabuna simtind ca sunt datoare catre inaintasii mei sa scriu ceva despre ei. Incercam sa ma documentez in vederea intocmirii monografiei “Gand purtat de dor” la care incepusem sa lucrez si faceam vizite celor care sunt un depozitar de amintiri, adevarate izvoare pentru infaptuirea cartii ce-o proiectasem. Ma duceam in vizite avand in minte un plan, o anume viziune si o anume stare de spirit si de cele mai multe ori veneam cu ele rasturnate. Notasem mai multe date despre obiceiuri si traditii, despre eroismul celor care au luptat pe front, despre colectivizare, despre activitatile culturale ale intelectualilor din Tiganesti si multe altele. Socoteam ca am destule date despre cei care au luptat pe front. Cu ce mai stiam si eu de la tata si din alte surse, ma declaram multumita. >>>>

(fragment din "Romania Pitoreasca"):Răsare soarele scânteietor din geana depărtată a mării. Razele aştern brâie verzui, galbene şi roşii pe întinsul neteziş al apei. Pământul se retrage în urma noastră. Încet Sulina se pleacă, se scufundă sub valuri. Copacii, catargurile, sulurile negre de fum, toate se şterg; albastra boltă a cerului se lasă ca un coviltir uriaş peste pustietatea lucie a mării.

După două ceasuri de plutire spre răsărit, zărim înaintea noastră o movilă albă. Acolo-i insula Şerpilor. De departe par ruinele unei cetăţi fantastice înfipte în valuri. La vreo sută de paşi vaporul se opreşte. O barcă ne ia, şi peste câteva minute punem piciorul pe ţărmul pietros al acestui singuratec ostrov. Un dorobanţ chipeş, frumos, vine vesel înaintea noastră. El ştie că odată cu noi i-au sosit merindele de la Sulina.

— Nu ţi-e urât aici, leat? — îl întreb ca să intru în vorbă — pe când ne urcăm încet spre farul din vârful insulei. >>>>

Lansarea cartii " Al Cincilea Patriarh", in septembrie 2007:Episcopul Gherasim Cristea, Ioan Barbu-director " Curierul de Valcea", si Artur Silvestri

Ma puteţi vizita şi la adresa:

http://my.opera.com/RomulusCristea

Aici, alte câteva locuri de vizitat:

Situaţia culturală dificilă a minorităţii istro-române grav ameninţate Proiect de rezoluţie

Constatând că minoritatea istro-română locuieşte în opt sate (Žejane/Jeiăni, Brdo/Bârda, Jesenovik/Sucodru, Nova Vas/Nosela, Kostracani/Costerceani, Šušnjevica/Şuşneviţă/Susgnevizza, Letaj şi Zankovci) din peninsula Istria (Croaţia), în nordul Mării Adriatice, în regiunea istorică Ciceria şi că această minoritate nu este recunoscută oficial de către Croaţia ;

Constantând de asemenea că după cel de al doilea Război mondial în regiunea Trieste din Italia s-a instalat o diasporă şi că mici comunităţi de origine istro-română locuiesc în Slovenia, în localităţile Golac şi Polijane din nordul regiunii istorice Ciceria ;

Amintind natura autohtonă a minorităţii istro-române pe teritorul pe care locuieşte istoric de secole ;

Notând că istro-româna, citată de UNESCO în Cartea Roşie a limbilor în pericol de stingere ca aflându-se «într-un serios pericol», este un dialect istoric românesc vorbit de o populaţie estimată între 500 şi 1500 de persoane care se autoidentifică prin endonimul Rumâni/Rumâri/Rumeri (Români) fiind numită de croaţi, sloveni şi italieni cu exonimul Ciribiri sau Cici, iar de lingvişti fiind numită Istro-români ;

Ţinând cont de faptul că între 1921 şi 1925 la Šušnjevica/Şuşneviţă a funcţionat şcoala «Împăratul Traian» cu predarea materiilor în dialectul istro-român şi în româna literară, şcoală înfiinţată de profesorul istro-român Andrei Glavina ;

Luând nonă de faptul că în ultimii ani Asociaţia istro-română «Andrei Glavina» publică la Trieste (Italia), pe spezele sale, revista „Scrisore către fraţ rumeri" (Scrisoare către fraţii români) ;

Observând cu satisfacţie că în primăvara anului 2000 a fost posibilă organizarea la Universitatea din Pola a primului Congres istro-român ;

Regretând că, nefiind recunoscuţi oficial ca minoritate, istro-românii nu beneficiază deloc de învăţământ public, de nici un fel de asistenţă religioasă şi nu dispun de nici un fel de presă scrisă sau audiovizuală în propria lor limbă ;

Îngrijorată de reducerea continua a numărului istro-românilor din cauza asimilării lor de către naţionalităţile înconjurătoare, fiind vorba de de o minoritate puternic ameninţată cu dispariţia ;

Apreciind că această situaţie îngrijorătoare şi chiar critică nu este conformă cu normele şi standardele Consiliului Europei ;

Luând în consideraţie obligaţiile statelor membre ale Consiliului Europei faţă de minorităţi, precum şi drepturile şi obligaţiile statelor înrudite faţă de minorităţile de peste hotare,

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei,

Invită autorităţile Croaţiei să recunoască oficial minoritatea istro-română şi să-i garanteze acesteia respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale aşa cum sunt acestea inscrise în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi mai cu seamă drepturile lingvistice, culturale şi religioase în următoarele domenii: a. învăţământul în limba maternă; b. serviciile religioase în limba maternă; c. ziare, reviste, emisiuni radio şi de televiziune în limba maternă; d. susţinerea asociaţialor culturale ale istro-românilor ;

Invită autorităţile României, ca stat înrudit, să conclucreze cu autorităţle Croaţiei în scopul luării urgente a oricăror măsuri necesare pentru păstrarea identităţii minorităţii istro-române grav ameninţate şi pentru susţinerea dialectului istro-român puţin răspândit ;

Invită autorităţile Croaţiei să pună în aplicare, prin mijloacele cele mai potrivite, următoarele măsuri:

1. adoptarea progresivă a limbii materne în educaţia copiilor (folosirea dialectului istro-român la nivel de vorbire în treapta preşcolară şi folosirea normei literare româneşti în învăţământul primar) ;
2. respectarea şi acordarea de ajutor public în favoarea utilizării locale a dialectului istro-român şi a limbii române literare, precum şi în favoarea folosirii lor curente în învăţământul mediu şi presa din localităţile respective, în măsura necesităţilor comunităţilor care le vorbesc ;
3. permisiunea de a oficia serviciile religioase în dialectul istro-român şi în standardul literar românesc în bisericile din saltele istro-române, astfel încât istro-românii să poată ţine cântările bisericeşti în limba lor maternă ;
4. organizarea unor forumuri internaţionale de dezbateri şi a unor seminare ale experţilor pentru studierea şi repertorierea cu grijă a particularităţilor dialectului şi culturii istro-române ;

Însărcinează comisia sa sesizată în fond să includă pe ordinea de zi a viitoarelor ei şedinţe chestiunea minorităţii istro-române aflate în pericol, să urmărească îndeaproape evoluţiile privind acestă minoritate şi să prezinte un Raport asupra chestiunii respective.

Semnat:

Vlad Cubreacov

=============================

Descarcă:

Motion for a resolution

Proiect de rezoluţie

]]> http://desprecredite.wordpress.com/?p=6 Fri, 04 Apr 2008 16:49:28 +0000 desprecredite http://desprecredite.wordpress.com/?p=6 Creditele de nevoi personale sunt la mare cautare in ultimul timp. Nebunia a inceput atunci cand peste tot in media apareau anunturi cu "Credit doar cu buletinul" . Ulterior spoturile respective au fost interzise dupa ce o persoana care nu a putut lua "credit doar cu buletinul" a facut o reclamatie.

A urmat o perioada in 2006 cand se anuntau radicale schimbari ale sistemului de creditare si inasprirea profunda a normelor BNR. Spoturile publicitare s-au inmultit anuntandu-ne sa proftam de ultima sansa pentru creditele obtinute usor si evedent..doar cu buletinul.

Lucrurile nu au fost chiar asa. Cei care voiau un credit pentru diverse bunuri si au pierdut “ultima sansa” nu s-au trezit intr-o alta epoca in care nu mai aveau acces la credite. Asteptarea de 2 ore si primiea coletului dupa semnarea declaratiei pe proprie raspundere s-a transformat intr-o asteptare de cateva zile , iar in ceea ce priveste “documentatia” aceasta trebuia sa contina pe langa buletin si alte acte.

Actualmente, piata creditelor de consum s-a diversificat foarte mult , fiecare banca avand in portofoliu cel putin un astfel de produs. Destinatia banilor nu mai trebuie declarata, documentatia e din ce in ce mai “subtire” insa desi aparent totul se simplifica, in proces au aparut multe variabile (cu tendinta crescatoare din nefericire) .

Ce inseamna insa creditele de nevoi personale? De cate tipuri sunt? Ce costuri implica?

TIPURI DE CREDITE DE NEVOI PERSONALE:

1.creditele fara garantii, fara girant

2.credite auto

3.credite pentru studii

4.credite pentru electrocasnice

5.credite pentru calatorii

6.credite de refinantare

CE ACTE TREBUIE INCLUSE INTR-UN DOSAR DE ANALIZA?

De regula, un dosar pentru un credit de nevoi personale trebuie sa contina:

-copie dupa buletin

-adeverinta de venit tipizatul bancii

-carte de munca sau contract de munca

-cerere de credit (tipizatul bancii)

-acord de consultare Biroul de Credit si Centrala Riscurilor Bancare (tipizatul bancii)

+alte documente solicitate de fiecare banca in parte