În timp ce mă documentam, ca ulterior să fac ştirea cu procuratura pentru Ziarul de Gardă, am cules cîteva păreri. La întrebarea mea simplă "Ce fel de procuratură avem?", unii au dat din umeri, alţii au spus direct ce cred. Tabloul care se desprinde din răspunsul intervievaţilor are şi culori senine dar şi întunecate pe alocuri.

M-am amuzat un pic cînd una din surse a spus cu "mîna pe inimă" că la noi totul se execută conform legii. Da, avem legi bune pe hîrtie, dar cînd trecem la implementare...te doare sufletul pentru ţara Moldovei. Ce să spun, suntem campioni la CEDO.

Gheroghe Amihalachioaie, Preşedintele Baroului de Avocaţi:

Fiecare cunoaşte că în Moldova, Procuratura nu este independentă. La noi nu numai Procuratura, dar şi Justiţia nu este independentă. Nu putem vorbi despre Procuratură independentă atunci cînd Procurorul General este numit de către Parlament, cînd face darea de seamă faţă de legislativ, şi poate în fiecare moment să fie eliberat din funcţie fără motive întemeiate, pur şi simplu la iniţiativa Parlamentului. Pînă acum situaţia politică din RM permite ca acest lucru să se menţină. Atunci cînd o singură persoană, adică preşedintele ţării, hotărăşte totul, este clar că şi Procuratura va îndeplini indicaţiile acestuia. În prezent sînt şi interese ale oamenilor cu influenţă sau care pînă la urmă sunt susţinuţi de aceeaşi persoană. Poate să fie legea Procuraturii cît de bună dacă nu sunt create condiţii reale ea nu va putea funcţiona după cum sunt prevederile ei.

Ion Grecu Procuror Procuratura Generală:

Nu aş putea spune că Procuratura nu este independentă. Ea îşi exercită în ultimă instanţă atribuţiile sale în conformitate cu prevederile legii. Nu am avea temei să spunem că cineva îi dictează Procuraturii nişte soluţii într-un caz sau altul. Problema lipsei unei independenţe reale a Procuraturii rămîne la nivel de declaraţii. Nu pot aduce argumente care ar susţine declaraţia că Procuratura este dirijată de anumite forţe.

Dr. Schnutz Rudolf Durr Şeful Direcţiei Justiţie Constituţională, Comisia de la Veneţia, Consiliul Europei, Strasbourg:

Problema nu ar fi în lipsa independenţei Procuraturii în Moldova, ci mai degrabă faptul că Procuratura este integrată cu alte instituţii ale statului. Ea ar trebui să fie: or de partea executivului or de partea sistemului judiciar. În activitatea Procurorului să nu poată exista imixtiune din partea acestora. În acelaşi timp, Procuratura nu trebuie să fie prea puternică ca să devină o a patra putere în stat.Trebuie să se găsească acea modalitate de a asigura o bună activitate a Procuraturii care să fie în acelaşi timp suficient de autonomă şi independentă.

]]> http://severinnatalia.wordpress.com/?p=98 Thu, 10 Apr 2008 07:47:19 +0000 severinnatalia http://severinnatalia.wordpress.com/?p=98 Recent, mai multe capuri luminate de la noi împreună cu altele de la Consiliul Europei au făcut un nou proiect de lege pentru Procuratură. Au muncit zile şi nopţi, timp de aprope un an. Toţi sunt optimişti că legea nouă va face din procuratură un organ independent sută la sută. Eu, însă, nu pot crede în naivitatea lor. Cum să poţi avea încredere în această instituţie cînd tăticu Voronin îşi flutură straiele pe toate coridoarele. Ce vine de "sus" se pune în practica "jos".

Un Grup de lucru al Procuraturii din Moldova în cooperare cu Experţi ai Consiliului Europei au propus în variantă finală un proiect de lege cu privire la procuratură. Noua lege include în sine cele trei proiecte iniţiale, privind organizarea procuraturii, statutul procurorului şi consiliul superior al procuraturii.

Valeriu Gurbulea, Procuror General, a declarat presei că acest proiect este privit ca o lege care asigură

principiile ce stau la baza funcţionării unei procuraturi într-o societate democratică, sporind în acest fel credibilitatea acestei instituţii.

« Prin această comasare, practic, s-a reuşit promovarea unui proiect de lege cu conţinut mult mai clar, fără repetări şi colizii care existau în cele trei pachete», a menţionat procurorul general.

Conform noului proiect, Procuratura este o instituţie independentă în cadrul autorităţii judecătoreşti, se subordonează doar legii în care sunt stipulate criteriile de independenţă atît a sistemului cît şi a procurorului.

Dr. Schnutz Rudolf Durr Şeful Direcţiei Justiţie Constituţională, Comisia de la Veneţia, Consiliul Europei, Strasbourg a declarat că «numirea în funcţie a Procurorului General dar şi a altor procurori trebuie să se facă în baza unor criterii transparente, astfel încît Procuratura să nu poată fi controlată sau influenţată de legislativ sau executiv».

Dumitru Amihalachioaie, Preşedintele Baroului de Avocaţi a menţionat că această lege este mai dură şi mai concretă. « Această lege este o speranţă pentru procuratură, nimeni nu poate da o garanţie, totul depinde de sistemul politic din RM».

Proiectul legii Republicii Moldova cu privire la Procuratură urmează să fie prezentat Parlamentului pentru a fi adoptat.

• S - Isus este modelul nostru. Viata Lui a fost un exemplu perfect pentru ucenici. Viata noastra trebuie sa fie ghidata dupa viata Lui.

• D - Isus ne arata cum trebuie sa-i tratam pe oameni: Isus simte cu cei necajiti (mila, compasiune, empatie) -> Isus iarta pe pacatosi (iertare ) -> Isus ii vindeca de orice boala (innoire fizica si psihica, nu doar usurarea durerilor) -> Isus le da sfaturi ("Du-te, si sa nu mai pacatuiesti!")

• L - Intre urmasii lui Isus nu trebuie sa existe linii de demarcatie. Toti suntem egali in Hristos. "Oricine se înalţă, va fi smerit; şi oricine se smereşte, va fi înălţat." (Luca 18:14)

• M - Ucenicii lui Iisus nu trebuie sa fie intoleranti. Copiii lui Dumnezeu sunt frati si surori in Domnul indiferent de etnie => Adventismul este una dintre cele mai raspandite religii la nivel global (in 203 tari din 229) => unitate in diversitate (Apoc. 5:9 "Vrednic eşti Tu să iei cartea şi să-i rupi peceţile: căci ai fost înjunghiat, şi ai răscumpărat pentru Dumnezeu, cu sângele Tău, oameni din orice seminţie, de orice limbă, din orice norod şi de orice neam.")

• Mi - Biserica este mediul propice formarii ucenicilor. Biserica este scoala lui Hristos pe care toti trebuie sa o frecventam. Hristos este profesorul si instructorul nostru, noi suntem elevii si ucenicii de astazi, invatatorii si apostolii de maine.

• J - "Rugaciunea este respiratia sufletului". Daca Isus avea nevoie de rugaciune cu atat mai mult avem noi nevoie. Rugaciunea este arma principala a crestinului in lupta cu ispitele celui rau. Situatiile speciale cer masuri speciale: post si rugaciune necurmata. Pilda judecatorului nedrept -> "Isus le-a spus o pildă, ca să le arate că trebuie să se roage necurmat, şi să nu se lase." (Luca 18:1)

• V - Biserica in actiune - scop principal: vestirea Evangheliei, scop secundar: formarea de ucenici.

• Concluzie finala: Ucenicia este angajamentul de a-L urma pe Hrisos toata viata. Ucenicia implica vointa, disciplina si o permanenta cercetare de sine.

Documentele istorice, monumentele şi mormintele deputaţilor care au semnat pentru unire sunt unicele dovezi veritabile care pot vorbi despre acest eveniment de importanţă naţională şi internaţională. Aceste mărturii istorice rămase nu au fost cruţate de regimurile politice de după 1940, de politicile de deznaţionalizare, dar şi de mucegai şi ploi. Totuşi, după 90 de ani de la unire acestea mai poartă cu sine încărcătura istorică a evenimentului care a marcat soarta românilor.

Actul Unirii din 27 martie 1918 a schimbat configuraţia istorică a Europei. Atunci 86 din cei 103 membri ai Sfatului Ţării au votat pentru unire cu ţara-mamă. Sfatul Ţării, ca organ legislativ al Basarabiei din 1918, a constituit piatra de temelie în formarea României întregite.
Istorie cu miros de mucegai
Clădirea unde se ţineau şedinţele Sfatului Ţării se afşă pe strada Mateevici din Chişinău. De la intrarea în curtea acestui bloc aproape că nu mai observi semne că aici s-a făcut Istoria începutului de secol XX.

„Este o minune faptul că această clădire s-a păstrat şi ideologii sovietici nu au fost total determinaţi s-o demoleze. Monumentele sunt foarte importante, ele ne relatează istoria şi consolidează societatea în jurul unor fapte care au avut loc cu adevărat” spune istoricul şi publicistul Iurie Colesnic. „Un cunoscător de istorie, atunci când intră în acest edificiul, nu vede doar pereţi, coridoare sau trepte. El aude paşii foştilor deputaţi, vocea lui Constantin Stere, şi atunci îţi dai seama că istoria trăieşte”.

Exteriorul acestei clădiri este atins de trecerea timpului, dar arată o construcţie arhitecturală veche şi interesantă. După închiderea lucrărilor Sfatului Ţării, clădirea a fost utilizată în alte scopuri. Mai întâi aici a fost Liceul de băieţi Nr.3, numit liceul „Alexandru Donici”, apoi aici a fost amplasată şi facultatea de agronomie. Beneficiarii actuali ai acestui spaţiu istoric sunt studenţii şi profesorii Academiei de Teatru, Muzică şi Arte Plastice.

„ Are o semnificaţie faptul că aici este amplasată Academia de Arte. Conştiinţa unui artist are nevoie să se formeze într-un spaţiu istoric. Nu poţi fi un promotor al culturii care valorifică trecutul, până nu trăieşti acest sentiment” spune Iurie Colesnic.

Cei care păşesc pragul instituţiei cunosc pe de asupra istoria acestui edificiu. „Am auzit printre altele că aici a fost Sfatul Ţării, Divanul sau cum i se mai spune. Tata mi-a zis pentru că a învăţat aici” spune Olga Roşca, studentă la facultatea de ceramică. Alţi studenţi au aflat detalii istorice chiar de la profesori. „Eram curioasă să ştiu cine a construit şi cine a muncit în această clădire, căci interiorul acesteia este foarte special şi deosebit, cu aceste coloane interesante...” adaugă Lucia Bîlba absolventă a instituţiei.

Clădirea nu pare atât de tristă pe dinafară, cât din interior. Pereţi goi, înnegriţi şi crăpaţi de vreme, tavane măcinate de ploi, cu tencuiala jerpelită, podele găurite – aceasta este atmosfera din sălile de clasă. Mucegaiul se întinde tot mai vast, aducând un miros greu. „S-a denaturat mult încă de pe timpul când aici era facultatea de agronomie. Era un dezastru atunci. Sălile de clasă erau pline cu plante şi schelete. Numai a monument istoric nu semăna” încearcă să reconstituie pasaje din trecutul construcţiei, Iustin Scarlat, prorectorul pe Studii cu frecvenţă redusă. „Şi când te gândeşti că acum 90 de ani, aici s-a dat marele vot, care a schimbat istoria pentru noi toţi,” adaogă cu note de regret în voce o profesoară de la Academie. Studenţii confirmă şi ei, că aici nu mai „miroase a Parlament”. Ei spun că în timpul orelor au avut surpriza să le cadă pe mese tencuiala de pe tavan. „Ca să facem ca acest edificiu să ne reprezinte istoria, e nevoie de investiţii. Fără reparaţii serioase ar putea să dispară monumentul” zice Elena Ţîra, adjunct al bibliotecii din cadrul Academiei de Teatru, Muzică şi Arte Plastice.
La „Patria” s-a marcat Ziua Unirii 1918

La intrare în clădire găsim un singur indiciu care ne spune că aici a fost Parlamentul de la 1918. Pe perete este instalat un mic basorelief a lui Pan Halippa. Decorul clădirii păstrează şi alte mici detalii care readuc, ca din ceaţă, imaginea deputaţilor Sfatului Ţării.

„Toate dovezile istoriei trebuie păstrate şi marcate. Fiecare detaliu trebuie fixat şi făcut atrăgător pentru oameni, căci nu mai are fiecare timp să stea cu manualul de istorie în faţă. Orice placă informativă de pe un monument este o lecţie directă de istorie” spune Iurie Colesnic.

În Chişinău mai sunt şi alte clădiri care au făcut Istoria Unirii. Muzeul Herţa de pe bulevardul Ştefan cel Mare este clădirea unde au avut loc primele şedinţe ale membrilor partidului Naţional Moldovenesc, care au inclus în programul lor acest punct cu privire la constituirea Sfatului Ţării.

Recepţia cu prilejuită de Ziua Unirii din 27 martie 1918 a avut loc la Clubul Nobilimii, actualul cinematograf Patria. Deputaţii şi membrii delegaţiilor oficiale erau cazaţi în fostul hotelul Londra de pe str.Puşkin şi în hotelul Suisse, actuala bibliotecă municipală „B.P.Hasdeu”. Iar monumentul care a consfinţit sacralitatea acestui act istoric al Marii Uniri este Catedrala Mitropolitană Naşterea Domnului. Aici, delegaţia oficială a susţinut atunci Tedeumul cu ocazia acestui eveniment istoric. Aici s-au spus rugăciuni pentru românii din Basarabia.
Unirea, ca mormintele uitate
Majoritatea deputaţilor din Sfatul Ţării au fost politicieni de marcă, care au dus faima inteligenţimii Basarabiei în România şi în Europa. Ei s-au trecut din viaţă, purtând în inimi marea bucurie a justiţiei istorice pe care au înfăptuit-o. Mulţi dintre ei au fost înmormântaţi la Cimitirul Central de pe str.Armenească. Aici pot fi găsite pietrele funerare ale lui Vasile Laşcov, Anton Crihan, Nicolae Moghileanschi, Vasile Ţanţu, Vasile Cijevschi şi alţi patrioţi ai Basarabiei.

„În fiecare mormînt al unei personalităţi istorice există o încărcătură semantică şi istorică. Suntem nepăsători cu trecutul. Dacă am avea un cult pentru trecut, atunci ne-am privi cu alţi ochi unii pe alţii” specifică istoricul Iurie Colesnic.

Mormintele lor sunt părăsite, multe dintre ele, măcinate de timp, au literele inscripţiilor funerare şi numele deputatului estompate. O parte din aceste morminte au fost devastate nu de intemperiile vremii, ci de mâini vandale.

Istoricii spun că aceste morminte au fost profanate cu toată cruzimea în anii sovietici. Pe crucea mormântului lui Vasile Ţanţu, deputat în Sfatul Ţării, a fost scris „Patriot Naţionalist.” KGB-ul sovietic a găsit aceste cuvinte instigatoare la acte de patriotism, aşa că a fost ordonată distrugerea acestei inscripţii. Cuvintele au fost smulse cu dalta de pe cruce.

Mormântul deputatului Vasile Cijevschi poate fi considerat monument istoric. Acesta conţinea un basorelief sculptat de cunoscutul artist Alexandru Plămădeală. Dar, sculptura din bronz a fost furată cu un deceniu în urmă. Au rămas doar urmele basoreliefului cu chipul deputatului Cijevschi.

Mormintele celorlalţi deputaţi pot fi identificate cu mult greu. Inginerul Cimitirului, Sofia Jivoglead, spune că nu există un registru oficial, cu ajutorul căruia ar putea fi identificate morminetele unor personalităţi anume. „Multe cruci lipsesc, inscripţiile sunt total şterse de timp şi de nepăsare. Unele conţin şi un limbaj greu de descifrat şi în felul acesta sunt date uitării,” spune Sofia Jivoglead, adăugând că pe viitor se intenţionează crearea unei baze de date care să cuprindă numele tuturor personalităţilor înmormântate la cimitirul de pe str.Armenească. Până atunci, alte monumente ale Unirii stau să dispară.

Pentru mai multe detalii, aici.

Daca tot nu ati inteles, uite :

"Din pacate, in capitala culturala a Romaniei tinerii nu sunt familiarizati cu termeni ca multiculturalitate, diversitate sau egalitate. Acesta este motivul pentru care dorim sa aducem o schimbare in viata lor si sa le oferim sansa de a avea parte de o educatie conform standardelor europene si de o dezvoltare personala continua. Noi incurajam tinerii sa lucreze impreuna si sa isi impartaseasca unul altuia competentele si entuziasmul. Dorim sa le oferim posibilitatea de a fi increzatori in a-si forma propriile pareri si in a lua decizii, precum si de a juca un rol activ in societatea in care traiesc.

Cea mai puternica forta in promovarea intelegerii si pacii internationale o reprezinta expunerea la diferitele culturi si popoare care alcatuiesc lumea in care traim. Vedem toleranta ca pe o modalitate de a gandi, de a simti si de a actiona, care ofera pace individiualitatii noastre, respect pentru cei care nu sunt ca noi, intelepciune de a discerne valorile umane si curaj in a actiona conform acestora.

Diversitatea este reflectata in multe lucruri care ne inconjoara. Insa, pe cat de mare este aceasta diversitate, pe atat de mari sunt si inegalitatile, discriminarea si rasismul. Este absolut esential pentru noi sa atacam rasismul si sa luptam pentru a nu fi tolerat, deoarece diversitatea orasului Iasi reprezinta o experienta educationala in sine."

Si pentru cei care vor sa afle cauzele zecilor de masacre si genociduri rasiste care au avut loc in Dobrogea din secolul XIX incoace (pe care presa, inca de atunci aservita extremei drepte, le-a musamalizat in mod meschin si capitalist), de vazut niste cifre si niste tabele, jos de tot, aici. (pct.4)

Asa ca, draga Ilie, draga Musatine, in loc de stanga pe care o visati voi, din fair-play si decenta, nu ramane decat un neohabotnicism saltaret, zambaret si colorat. Alzheimer istoric.

Au afişat o concluzie care spune că dragostea e mai importantă decât banii şi dacă ar fi să aleagă între un bărbat cu bani şi unul fără ar pleda pentru sufletul lui. Prostie nu alta. Venise vorba despre femeile care sunt plătite mai puţin în comparaţie cu bărbaţii, despre cantitatea de dragoste care e necesară într-o relaţie şi despre bărbatul ideal de care are nevoie o femeie şi alte easy questions. Excesul de zîmbet şi fîţele de persoane publice (Bogza, Albot,Cheptene) au împlut ora de emisie. Mare treabă a făcut Bogza ca jurnalist, chemînd la emisiune adoratele ei prietene, care au de toate şi vorbesc în roz despre drepturile femeilor. Nici una din invitate nu a simţit pe piele ce înseamnă experienţă de femeie discriminată. Au soţi ok şi tot ceea ce e necesar ca să te simţi bine. Normal că poţi vorbi cu ochii plini de bucurie ca iată sunt femeie puternică şi am reuşit în viaţă. Oare de cîte ori Bogza a fost în satele Moldovei să vadă cum trăiesc femeile acolo şi cîte au de spus la capitolul "discriminare"...de ce nu a chemat pe cineva de la sat pentru a extinde tabloul.