despre-viata « WordPress.com Tag Feed

Gata admiterea

Super Schizophrenic — Thu, 24 Jul 2008 07:01:52 +0000

Déja-vu, nu? :| Mda, dar cei care nu au fost a 12-a, sau au fost, dar nu mă cunosc, nu pot să priceapă de ce sunt asa de fericit, de ce nici măcar acum nu am loc pe scaun, de ce o duc din petrecere în petrecere din două în două zile, de ce nu va fi zi în care să stau în casă, de ce tremur când mă gândesc ce vară mă aşteaptă şi de ce zâmbesc non-stop.

Am impresia, ciudată, e adevărat, că mi se răsplătesc eforturile de un an de zile. Încă nu am intrat, dar ŞTIU că intru, TREBUIE să intru! Nu am învăţat ca un animal nebun, dar mi-am ştiut limitele, am ştiut ce aş vrea să fac mai departe, unde sunt talentat şi ce cred că pot aborda cu lejeritate şi plăcere. Şi o să intru. Pentru că deşi nu am stat încuiat în casă cu un manual sub nas, am renunţat la multe plăceri şi nu aş regreat niciuna nicio secundă atâta timp cât ştiu că intru.

But no more cheap talk. FOOTBALL MANAGER TIME!!! :P

praga - jurnal de bord -ziua 1

mariusciurariu — Wed, 23 Jul 2008 09:08:46 +0000

dimineata am aterizat in praga unde voi sta 7 zile pentru a participa la 2 cursuri. voi incerca sa tin un jurnal al vizitei mele aici.

ziua 1: Primul impact a fost cu zona aeroport-centru, intr-o plimbare cu masina hotelului.Lucruri care m-au impresionat: infrastructura lor, poduri peste dunare, centura, autostrada si cireasa de pe tort, in plin oras am trecut prin 2 tunele subterane, care te duceau in centrul orasului iar fiecare aveau cel putin 5 km (3 benzi pe fiecare sens de mers, telefoane de urgenta la fiecare 100 metri. Impresionant...

un alt lucru interesant nimeni nu depasea viteza legala, audi, mercedes sau skoda circulau la fel, unde scria 50 se merge cu 50 unde scria 70 se mergea cu 70. Nu ca la noi, ajungi in pasaj care are masina puternica trebuie sa le-o arate celorlalti fraieri care merg regulamentar.

pentru mine asta a fost un prin semn de civilizatie, nu cred ca au aceasta civilizatie in sange, ca asa au fost dintotdeauna, cred mai degraba ca amenzile si exigenta politiei i-a "cultivat"

am mers cam 30 min de la aeroport pana in centru, am trait un sentiment ciudat, nu se auzeau claxoane, si am descoperit ca, la ei semnalizarea nu este optionala asa cum a devenit in bucuresti.

ce au la fel ca noi: pana acum doar cativa saraci imbarcati ca aurolacii, pe care i-am vazut catre periferia orasului.

prima concluzie este ca la infrastructura suntem ani lumina de ei..revin in curand cu cateva imagini legate de infrastrcutura, cum arata o pasarela de pietoni aici...etc

Lume cit te iubesc! Sufletul mi-e bomba explodez!

roxo — Mon, 21 Jul 2008 18:47:53 +0000

am doar 18 ani

bine.. n-am 18 ani.. n-am nici macar 17 impliniti.. dar reflecta moodul meu..

a fost o zi de nastere bestiala..

i learned meanings of life

i learned that things you want happen when you forgotten about tyhem

si am mai invatat ac nu primesti intotdeauna ce vrei.. daca meriti primesti mai bine pentru tine decat ceea ce iti doresti.. cu alte cuvinte.. there's no use in dreaming little things.. DREAM BIG!!

Omor pentru confortul masinii mele

andraste — Sun, 20 Jul 2008 06:13:42 +0000

Asta e principiul dupa care se ghideaza majoritatea conducatorilor auto. Si cum locurile de parcare sunt putine, pentru a-ti putea parca masina trebuie sa strabati un adevarat drum initiatic. Cu atat mai mult cu cat esti un biet chirias si esti si rezident de Bucuresti. Dar asta nu-i o regula.
In blocul unde locuiesc parintii mei, masina unei vecine de la etajul 4 a fost atentionata ostentativ la stergatoare pentru ca vecina indraznise sa parcheze pe locul unui alt vecin de la etajul 3 care si-a luat de curand masina Renault Megane. Si o astfel de bijuterie nu poate fi parcata asa orisiunde. Dar locul disputat nu este inchiriat de la Primarie asa ca are dreptul sa parcheze acolo oricine, pe principiul "Primul venit, primul servit".
Prietenul meu nu-si mai poate parca masina in spatele blocului unde stam cu chirie pentru ca a fost atentionat de nenumarate ori de vecini ,,binevoitori". Ultima oara, intr-o sambata seara, ne-am trezit cu batai in usa. S-a dus el sa deschida buimac de somn. "Tu esti omu' cu Renou'?". "Da". "Vezi unde-ti parchezi masina ca nu se mai poate s-o parchezi acolo". "Dar dumneata cine esti?". "Eu sunt omu' cu Brecu'!". Argument suprem si de netagaduit.
A, si stiti care-i principala distractie a celor din blocul nostru? Dupa ce vin de la serviciu, se posteaza in parcare, langa masini, cu dozele de bere langa ei si asteapta sa vada cine si unde parcheaza ca nu care cumva sa le blocheze lor masinile. Nu ca ar pleca undeva cu ele. Dar asa, preventiv...
Asa ca aveti grija unde va parcati masina pentru ca treaba asta a devenit deja o lupta pe viata si pe moarte.

Cel mai tare citat din Dilema Veche. Ever!

Olivian BREDA — Sat, 19 Jul 2008 14:18:35 +0000

BAU,

Va recomand astea doua vorbe din Dilema Veche. Criminale:

Nu ştiu dacă v-aţi uitat vreodată sîmbătă seara pe OTV. E un delir kitsch regizat parcă de Kusturica. Sînt aduse mirese furate (ştirbe şi coafate penal), se negociază în direct cu miri agramaţi, iar la final anturajul de şmenari descheiaţi la cămăşi şi cu lanţuri groase la gît şi de piţipoance de onoare se fotografiază cu telefonul în „juru’ lu’ domnu’ Dan“. Cu zece minute dintr-o astfel de emisiune te-ai putea duce la orice bienală de artă contemporană. (M. C. )

Sursa.

Suprematia oamenilor inalti

andraste — Sat, 19 Jul 2008 06:13:39 +0000

Ati observat efectul pe care il au oamenii foarte inalti asupra celor din jururl lor?

Prima reactie e aceea de a-l masura pe uriasul de langa tine din cap pana in picioare. Apoi iti masori propria inaltime si inghiti in sec ca si cum ai avea un ciclop din mitologie in apropiere. Statura impozanta a unora isi spune cuvantul in majoritatea cazurilor.

Astazi, in metrou, am vazut 4 uriasi: 2 barbati si 2 femei. Si culmea: s-au nimerit in acelasi vagon. Cu mine. Si mai eram si pe scaun. :D Femeile filiforme (pentru statura lor), frumoase, una blonda, alta bruneta, fiecare cu picioare de 1,20 m si cu o inaltime totala de peste 1,85 m starneau curiozitatea suflarii masculine. Barbatii, unul slabut dar fooooaaaarte inalt (nu pot sa aproximez), iar celalalt inalt si robust te facea sa te simti pricajit nu doar prin inaltime ci si prin forta pe care ti-o imaginai ca poate s-o aiba un astfel de exemplar uman.

Si ei, uriasii simt privile timorate ale celorlalti. Si chiar se amuza... ;)

Noul meu sef este un urias. Pe langa faptul ca este foarte inalt, are si un aspect ce te poate face cu usurinta s-o iei la fuga mancand pamantul. Este grizonat, in jur de 50 de ani si cu o barba generoasa, demna de un carmuitor al Olimpului.

Biroul lui are ferestre mari si o usa din sticla. Si cei care vor sa intre sa vorbeasca cu el asteapta sa-si ridice Uriasul privirea pentru a le face semn din ochi sa intre. Astazi, Uriasul se intreba nedumerit de ce procedeaza toti asa cand ar fi mai bine sa bata la usa. I s-a raspuns simplu: ,,De frica..."

Despre Unifest 2001

Olivian BREDA — Tue, 15 Jul 2008 14:27:28 +0000

Unifest 2001. Prima editie a festivalului.

Anunt: se dau bilete libere la Teatrul National in cadrul Unifest. Merg la Teatrul National, o coada enorma. Intra cu prioritate cei care aveau bilete cumparate. Intra cei cu biletele Unifest deja distribuite.

Raman afara cei care, ca si mine, nu erau constienti ca biletul Unifest se distribuise inainte. O masa enorma de oameni in fata Teatrului National asteptand minunea: sa se distribuie biletele.

Astept, trece timpul, nu se intampla nimic. La un moment dat incepe ploaia. Si o masa mare de oameni stateau in ploaie la primul spectacol Unifest, la prima editie a festivalului.

Cei de la teatru priveau impasibili din spatele gratiilor. Dupa cateva minute am plecat. Ramasese in urma mea o masa de oameni care inca mai asteptau.

Go Unifest! :)

Misterul dezvaluit: Ce am in geanta de obicei

Olivian BREDA — Sat, 12 Jul 2008 18:49:51 +0000

Ce am eu in rucsac in orice zi?

1. Rucsacul meu;
2. Mapa de documente - de luat permanent la mine + coli goale de scris;
3. Rucsacul meu e extensibil: la punctul 3 si la 11 gasiti pungi, sacose, de panza, rafie si plastic. Vreo 4-5, nu mai multe; mergi in Carrefour - nu e suficient sa ai un rucsac; la fel piata;
4. Un fes; arhicunoscut; ploua? Good to have it;
5. Igiena: pieptene; periuta de dinti de rara utilizare pe drum, dar mai bine decat nimic; cutit + furculita de plastic; lingura de plastic; Mentos fara zahar cu aroma de portocale, echivalent din punct de vedere al sanatatii dintilor cu Orbit (n-are zahar, alte substante oricum nu conteaza, ce conteaza e secretia de saliva), doar ca mult mai gustos; Cantitatea de Orbit variaza, mereu cand merg la Carrefour le zic celor de la paza ca am doua gume in rucscac;
6. Vreo 12 pixuri; Merg des la conferinte, you never know; better safe than sorry;
7. Hartii cu rara utilizare, mai bine aici decat in portofel;
8. Harta Bucurestiului, obtinuta la alegeri; Utila (si) altora;
9. Incarcator pentru mobil;
10. Se vad mai rau, dar aia e o punga cu sfori; nu stii niciodata cand ai nevoie de asa ceva;
11. Vezi punctul 3;
12. Ziare, unele vchi de doi ani, la fel de actuale pentru mine; Aia e o cantitate obisnuite de ziare la mine; Ok, schimb ziarele, dar am acasa multe ziare vechi pe care le citesc cand am timp.

Prezentare

Cornel — Tue, 08 Jul 2008 12:47:42 +0000

E dimineata pentru mine deci ma trezesc tarziu. Imi beau cafeaua, dar nu am vicii; nu beau, nu fumez, nu vorbesc urat. (aici as cita din parazitii dar am un blog decent deocamdata permis persoanelor sub 18 ani). Mananc, beau apa, ma distrez. Lucrez si imi conduc bussiness-urile sau stau, ascult muzica si ies cu prietenii (sau le fac pe toate odata pentru ca imi place sa cred ca sunt multitask). Cred, simt si gandesc, dar de multe ori constat ca mai mult o fac pe ultima; dar vreau sa le impart in mod egal "33,(3)-33,(3)-33,(3)" ( "treizeci si trei perioada trei" pentru fiecare). Ador femeia dar sunt misogin, ador viata dar constat umil ca multi o traiesc degeaba. Imi place sa vad lumea din postura de arbitru, ador sa observ sa constat dar detest sa judec: fiecare face si o face cum vrea. Ma enervez, ma calmez, distrez lumea si o supar: niciodata bufon, niciodata ganditor. Impart lucrurile in extreme, dar cred ca nu tind spre nici una din ele. Fac versuri cand simt nevoia, scriu cand gandesc si uit tot ce gandesc cand nu am o foaie langa mine.

Ascult muzica rap, rock dar si blues; ma distrez pe manele la chindii ( si urasc ipocrizia legata de subiectul asta - citez Teo (Cafe Deko): "bag-o p-aia a lu Adrian, stii tu care" ), dar si pe rock. Concluzie: ascult aproape orice gen de muzica, si ma distrez pe orice fel de muzica.

Urasc ipocrizia in general. IPOCRIZÍE s. duplicitate, falsitate, făţărnicie, minciună, perfidie, prefăcătorie, viclenie, vicleşug, (livr.) fariseism, machiavelism, tartuferie, tartufism, (rar şi fam.) machiaverlâc, (înv.) făţărie, prefăcanie, prefăcătură, procleţie, (fig.) iezuitism, mascaradă. (~ cuiva în comportare.) (sursa DEXonline)

In materie de cinematografie, imi plac filmele romanesti, imi plac foarte mult scurt-metrajele romanesti si o spun cu mana pe inima ca avem artisti (atat scenaristi, regizori cat si actori) extraordinari de buni, capabili sa exprime si sa insufle de multe ori mai bine sentimente decat artisti consacrati ai celei de-a saptea arta. In rest oscilez intre comedii si drame, intre horror si desene animate. Ma sperie un thriller bine facut mai tare decat un horror consacrat: cred ca imaginatia bate cu mult filmul.

Despre entertainment, sa auzim numai de jocuri. Sa vedem numai filme bune, sa ascultam beat-uri de incantat auzul. Sa iesim cu prietenii ca viata e scurta. Sa analizam situatii cel mai bine la rece ca sa ne pastram prietenii. Sa ne bucuram de "licoarea lui Bachus" intr-o discutie elevata. Sa ne bucuram de aer curat. Sa pescuim, sa jucam fotbal, sa iesim in cluburi. Tot ce va reprezinta probabil, ma reprezinta si pe mine.

Folosesc des Google. :)

Despre viitor, nu am descoperit ce e Marketing-ul dar imi place ce implica el. Imi place ceea ce fac in facultate si cred ca o sa imi placa ce o sa fac in meserie. Nu stiu daca voi ramane in Bucuresti, sau ma voi intoarce in Constanta, dar ma voi hotara dupa facultate. Nu stiu daca vreau sotie, cert e ca va mai dura pana ma voi gandi la casatorie. Nu stiu cati prieteni voi avea, sper ca vor fi cel putin cat sa-i numar pe degetele de la o mana. Sper sa trec peste numarul "n" de amici care ii am acum. Sper sa functioneze inca expresia: "apara-ma Doamne de prieteni ca de dusmani am eu grija". Sper sa mai iasa muzica buna. Sper sa aprecieze si altii, la fel cum o fac eu, Romania. Sper... ca vom vedea la momentul "viitor".

Am atatea de zis, dar mainile scriu mai lent decat gandeste mintea. Revin cu completari cand o sa simt nevoia, si o sa va pun la dispozitie o pagina sub titulatura "Cine sunt eu?" .

With respect, (cum ar zice francezu')

Cornel

60 seconds

roxo — Mon, 07 Jul 2008 20:50:56 +0000

It's a story that begins with me, and ends with me. It's just a matter of starting and ending. The rest is an individual story. Unique and yet same as everybody else's.

"Niciun om nu e o insula"

Daca n'am fi insule,am fi pierduti, ne-am scufunda in tragediile celorlalti. Am fost transformati in insule de tragediile celorlalti, de natura noastra insulara si de configuratia si forma repetitiva a povestilor. Configuratia nu se schimba: a fost odata un om care s-a nascut, a trait si apoi, dintr-un motiv sau altul, a murit.*

Totul incepe, asa cum incep majoritatea lucrurilor, cu un cantec. La urma urmei, la inceput au fost cuvintele iar ele au fost spuse pe o melodie. Asa a fost facuta lumea, asa a fost impartit vidul, asa au aparut pe lume pamantul, stelele, visele, zeii cei mici si animalele. [...] Cantecele au ramas.Ele dureaza. Cantecul potrivit poate transforma un imparat intr-un caraghios,poate darama o dinastie. Un cantec poate exista mult timp dupa ce evenimentele si oamenii din el s-au transformat in pulbere si vise si au disparut. Aceasta e puterea cantecelor.**

Nu am crezut cand spunea ca mi se adreseaza mi. De ce-as crede? Asa spun toti. Trebuie sa le citeasca cineva cartea. A doua oara intelegi mai bine. Intelegi de ce te simti mizerabil, dezgustat, regretabil, simti dispret, apatie, furie.. pentru ca el asa vrea. El vrea sa te simti ca un instrument. Devii sclavul unor randuri. Simti lovituri de cutit in inima si zgarieturi pe fata. Asa ceva se citeste in maxim doua zile. Nu poti risca sa enervezi lumea cu starea ta de "Nu ma atinge!!" mai mult timp.

Da.. are dreptate.. mereu a avut. Si, tragic, nu te simti ofensat cand iti spune in fata:"vezi.. am dreptate".. doar, te lasi pe tine in urma.

1 2 3 4 tic tac tic 8 9 tac tic 12 13... ma uit la un film. Nu sunt atenta si imi dau seama abea la sfarsit cand realizez ca nu-mi mai aduc aminte ce s-a intamplat... 30 31 32 tac tic tac E aer inchis aici, e un spatiu inchis. Ar trebui sa cer un alt birou. Mai bine ar trebui sa cer o marire de salariu. Nu e o idee prea buna sa lucrezi la ora pranzului intr-un birou mic cu ferestrele spre soare in mijlocul lui iulie. Trebuie sa raman pana la sfarsitul programului altfel nu-mi da salariul intreg. Ar trebui sa fii fericit cand iei salariul, dar nu esti. Trebuie platita rata, si mai sunt i datoriile si trebuie sa repari teava de la scurgerea din bucatarie. Mie iarasi nu-mi mai ramane nimic... Stai pe scaun, cu capul in maini, cu ochii inchisi, incercand sa gasesti o iesire din toate astea ...tic tac... nu te poti concentra deloc .. 45 46 47 tac tic... E placut sa iesi seara cu prietenii. Aerul racoros iti limpezeste mintea si uiti de toate. Poti rade in voie intr-un parc sau in pubul in care ne adunam de obicei... tic tac tic... timpul vine mai aproape...tic tac... razi cu pofta si te bucuri de o dupa-amiaza frumoasa... tic tac tic.. timpul iti atinge sira spinarii lasand in urma un tremur ca de groaza. Te opresti brusc din ras. Inima iti bate tare. "Ce-a fost asta?" te intrebi. Ceilalti par sa nu observe ca nu mai razi cu ei. Timpul te atinge tic tac 54 55 si lasa deja vu-uri 60.

* neil gaiman zei americani

** neil gaiman anansi boys

afirmatia"niciun om nu e o insula" apartine lui John Donne, continuarea e "nu trebuie sa te intrebi pentru cine bat clopotele; bat pentru tine"

Gata bacu'

Super Schizophrenic — Wed, 02 Jul 2008 14:21:11 +0000

Hei, ghici ce? S-a terminat bacu'!

În sfârşit, ajung acasă, după un alt căcat de examen ale cărui rezolvări BINEÎNŢELES că le ştiam dinainte să văd cerinţele, şi, în loc să deschid cartea de mate sau alt jaf de genul ăsta... deschid FOOTBALL MANAGER!

S-a terminat! Încă nu îmi revin! După un an întreg în care nu zic că am învăţat ca un spart sau că am tremurat ca varga, dar oricum, am avut un stres, un fel de nor negru deasupra capului care, ori de câte ori aveai impresia că vezi o rază de lumină (majorate, chefuri, băute, etc.), se întuneca şi începea să arunce cu tunete şi fulgere. "Nu, nu, nu... Ai bacu' anu' ăsta...".

Lol, s-a terminat! Urmează football manager, băutură, fotbal, ieşiri în oraş, la terasă, la biliard, frate, S-A TERMINAT!

Ştiu că pare jurnalul unui tocilar frustrat (în situaţia în care mă conisderi unul, vezi primul post, prima secţiune "bold"-uită), dar, dacă eşti a 12-a, spune tu că nu e parcă cea mai fericită zi din ultimul an. ;)

Dragostea nu este un motiv sa mori....

ramonat — Sun, 29 Jun 2008 01:46:41 +0000

As putea sa spun, aproape cu satisfactie, ca sunt un om indraznet....Pentru ca, desi mi-a fost teama mereu sa cred, am continuat chiar si atunci cand aveam o stare adanca de neliniste si de tulburare a propriei existente, a propriei iubiri...Am invatat fortat sau din proprie vointa sa nu dau bir cu fugitii....Am rabdat, zi de zi, aceleasi si aceleasi texte care cuprindeau subiectul vietii si iubirii mele. In fiecare dimineata ma apucam de trait cu forte si iluzii proaspete....care se spulberau pana in miezul noptii....Ma trezeam sperand ca tu o sa-mi deslusesti povestea noastra de dragoste, o sa-mi povestesti neantelesele taine pe care le pastrai intentionat ca sa nu ciobesti iubirea...

Ce pot spune acum....mai mult decat “nu mai cred”?

Nu cred ca nemarturisirile pot crea o legatura durabila, nu cred ca pot crea o incantare superba, aducatoare de stabilitate....dimpotriva, darama o dragoste din temelii....Cad mai intai in prapastia suferintei, apoi se prabusesc cu totul, preschimband in noroi ani si ani din vietile noastre...

Am inceput cu « nu vreau sa te mai iubesc »…si am ajuns la un « nu te mai iubesc » soptit si temator… Mi-am innecat inima in amarul vinovatiei, am vanat cu iscusinta fiecare nepotrivire din spusele tale, am contorizat fiecare nepotrivire din scenariile pe care mi le insirai de fiecare data.... Mi-am scrijelit in inima si in suflet fiecare noapte de tradare, adevarata sau doar inventata.... Mi-am otravit sufletul cu amagiri si sperante neconfirmate, ti-am spionat visele pana cand am incetat sa mai cred.... M-am imbatat de triumful bolnav al demonstratiei ca eu am avut dreptate pana cand a devenit un crez...necontrazis de nimeni.... Am crezut intr-un drept de a iubi un om valoros, un om de onoare, care sa faca totuna cu ceea ce spune, cu ceea ce gandeste… Acum iti repet disperata, repetata, hotarata, aproape tipand « te-am iertat, te-am alungat din inima mea, pot trai fara tine », sperand ca ma auzi...Ca o incantatie, ca o rugaciune... si ca orice rugaciune, e mai presus de mine...

Nu mai am rabdare... culmea, desi stiu totul despre asteptarea cuminte care mi-a umilit visele... si stiu ca nici tu nu mai ai rabdare, stiu ca fiecare minut de asteptare te raneste de moarte...stiu ca trimiti mesaje si cauti orice prilej de a sti ceva de mine, innebunit de groaza asteptarii.... de aceea incalci si uiti toate regulile jocului, toate regulile juramintelor... Stiu ca te chircesti de dorinta, te prabusesti de dor si promiti lumi in care nici tu nu mai crezi.... stiu ca apelezi la trucuri la indemana instinctelor...si toate astea ca sa te strig inapoi...

Ma intreb tematoare cat de puternica pot fi pentru a renunta la tine fara sa ma ratacesc... Tot ce stiu acum este ca mi-ai rostogolit destinul intr-un joc de disperare si de sacrificiu in care am suferit pe rand... si te rog sa ma crezi pe cuvant...nu mai stiu sa mai desenez cuvinte, nu mai stiu sa desenez gesturi care sa te faca sa intelegi....

Dragostea de acum, nu este un motiv sa plangi si cu atat mai mult...nu este un motiv sa mori...

Avem timp

Tzontonel — Fri, 27 Jun 2008 10:56:28 +0000

Avem timp pentru toate.
Sa dormim, sa alergam in dreapta si-n stanga,
sa regretam c-am gresit si sa gresim din nou,
sa-i judecam pe altii si sa ne absolvim pe noi insine,
avem timp sa citim si sa scriem,
sa corectam ce-am scris, sa regretam ce-am scris,
avem timp sa facem proiecte si sa nu le respectam,
avem timp sa ne facem iluzii si sa rascolim prin cenusa lor mai tarziu.
Avem timp pentru ambitii si boli,
sa invinovatim destinul si amanuntele,
avem timp sa privim norii, reclamele sau un accident oarecare,
avem timp sa ne-alungam intrebarile, sa amanam raspunsurile,
avem timp sa sfaramam un vis si sa-l reinventam,
avem timp sa ne facem prieteni, sa-i pierdem,
avem timp sa primim lectii si sa le uitam dupa-aceea,
avem timp sa primim daruri si sa nu le-ntelegem.
Avem timp pentru toate.
Nu e timp doar pentru putina tandrete.
Cand sa facem si asta - murim.
Am invatat unele lucruri in viata pe care vi le impartasesc si voua !!
Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca
Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita.
Restul ... depinde de ceilalti.
Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie
Altora s-ar putea sa nu le pase.
Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere
Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi
Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata
Ci PE CINE ai.
Am invatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul cca 15 minute
Dupa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva.
Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea ce pot altii mai bine sa faca
Ci cu ceea ce poti tu sa faci
Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla oamenilor
Ci conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru a rezolva
Am invatat ca oricum ai taia
Orice lucru are doua fete
Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi cu cuvinte calde
S-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi
Am invatat ca poti continua inca mult timp
Dupa ce ai spus ca nu mai poti
Am invatat ca EROI sunt cei care fac ce trebuie, cand trebuie
Indiferent de consecinte
Am invatat ca sunt oameni care te iubesc
Dar nu stiu s-o arate
Am invatat ca atunci cand sunt suparat am dreptul sa fiu suparat
Dar nu am dreptul sa fiu si rau
Am invatat ca prietenia adevarata continua sa existe chiar si la distanta
Iar asta este valabil si pentru iubirea adevarata
Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai vrea tu
Nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul.
Am invatat ca indiferent cat de bun iti este un prieten
Oricum te va rani din cand in cand
Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.
Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fii iertat de altii
Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine insuti
Am invatat ca indiferent cat de mult suferi,
Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta.
Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar putea influenta personalitatea
Dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce devii
Am invatat ca, daca doi oameni se cearta, nu inseamna ca nu se iubesc
Si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se iubesc.
Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe primul loc
Si nu faptele sale
Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru
Si pot vedea ceva total diferit
Am invatat ca indiferent de consecinte
Cei care sunt cinstiti cu ei insisi ajung mai departe in viata
Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in cateva ore
De catre oameni care nici nu te cunosc.
Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat
Cand te striga un prieten vei gasi puterea de a-l ajuta.
Am invatat ca scrisul
Ca si vorbitul
Poate linisti durerile sufletesti
Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult
Iti sunt luati prea repede ...
Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama
Unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani oamenii si a-ti sustine parerile.
Am invatat sa iubesc
Ca sa pot sa fiu iubit.

de Octavian Paler

Ma regasesc in mult prea multe si nici nu vreau sa ma credeti ca si voi va regasiti.
P.S. Multumesc Dana.

sunt lacrimi...

maia1986 — Thu, 26 Jun 2008 08:19:23 +0000

sunt lacrimi de fericire ce umbresc verdele crud, dar si albastrul fumuriu al ochilor mei, sunt lacrimi de tristete pentru ca visele de fericire pot fi spulberate printr-un singur cuvant.

de multe ori am auzit spunandu-se ca ii ranim pe cei din jurul nostru fara sa vrem.ranim cu usurinta, mai ales persoanele care ne iubesc atat de mult.de ce oare?pentru ca stim ca iertarea lor este neconditionata, mereu prezenta...poate am dreptate, poate nu.

lacrimile acelea ude si sarate au atatea valente, reprezinta: bucurie, tristete, bine, rau, dar mai presus de toate arata ca suntem oameni, ca simtim si ca celebram viata.

am plans mult la viata mea, sunt sigura ca acele lacrimi nu vor inceta sa curga pentru ca nu este totul asa de roz cum pare acum, pentru ca vor fi hopuri peste care va trebui sa trec.sper doar sa existe un echilibru sau poate doar sa uit acele lacrimi adunate din rautatea celor din jur.sper ca aceste lacrimi sa ramana in trecut, iar in prezent si viitor sa conteze doar lacrimile de fericire...

vreau ca ochii mei sa fie inundati, vreau ca obrajii mei sa fie udati, vreau ca totul sa fie numai din cauza fericirii.tot ce este rau va trece, va ramane in trecut pentru ca eu asa vreau!

Scrambled

roxo — Sat, 14 Jun 2008 20:01:53 +0000

and she grew beautiful and wise that all other princesses envy her... no.. actually that's the wrong story.. my princess was ugly and dumb and everyone laughed at her..actually.. there was no princess.. just a normal teenage girl.. with normal looks and brain.. and normal friends.. and normal fights with friends... wishing to fall in love in New York while shopping in Manhattan.. just she didn't knew love can be found closer... can be right in front of her face.. staring at her.. just waiting for an yes...

i've seen lately a very nice movie..Mirrormask... it has a very nice screenplay and it's all so neil gaiman-ish :P

it's interesting because it's not a love story...it's rather a story about finding yourself.. and helping others. and making friends.. and accepting advice.. and.. not having a mask.

Because people often have masks..." how do they know if they're happy or sad if they don't have a mask?" they keep being as the mask sais.. they keep being like that until the mask becomes itchy and you can't scratch your face..then you sudenly become angry..and you are sick of being what the mask tells you.. so you take it off.. and throw it away then try to be what you were before the mask.. if there's anything left of YOU underneath the mask. You hardly try to remember that missing YOU.. try to find the person you wanna be... then.. the inevitable comes.. you have to wear another mask to fulfill your wish.. have to wear the mask of "the new you".. you don't like it at first..it's itchy and looks horrible and you want to get rid of it... then you get used to it.. then you start liking it.. and becomes part of you.. so you're happy with it and the "you" you have became.

"A philosopher once asked, "Are we human because we gaze at the stars, or do we gaze at them because we are human?" Pointless, really...”Do the stars gaze back?" Now *that's* a question." now.. this could be the beggining for a story.. well.. actually is:P..

"Ha! You may think I'm a hardhearted black sock, but underneath this dark woolly exterior is a naked pink foot." <== this line over here made burst laughing. really now.. you should see Mirrormask.. it's an awesome great movie..at least for the ones of you who didn't think you liked science fiction.

that's how all started.. looking for a book in the library...

1 down, 21 to go

andraste — Sun, 08 Jun 2008 10:01:04 +0000

Am terminat de rezolvat primul subiect de licenta!!! Yupiii-yeiiii! (Fireworks, please)

Nu mai am decat 21, nu-i asa ca-i misto?

Dar ma aflu sub euforia momentului, poate mai fac unul pana diseara ;)

Ploaie De Vara

roxo — Fri, 06 Jun 2008 12:32:02 +0000

in departare se vede un nor care isi curge negreala ca si rimelul de la ochii tai.. restul cerului e alb in departare.. deasupra mea e un nor timid.. iar spre oras e senin.. prea senin.. norisori pufosi undeva foarte departe..

hmm.. un tunet.. si inca unul.. un fulger..1..2..8 secunde.. tunet..

3..2..1.. ploaie deasa care isi ia elan.. pana ajung in garaj deja ploua ..normal.. 3 secunde mai tarziu ploua tare.. super 8-|.. akm ce fac? stau si mai astept.. inca 3 secunde si ploua si mai tare.. si mai super :|, zic, trebuia sa plec atunci.. si mai stau.. peste inca doua miute deja nu mai vedeam casa vecinei de ploaie..

^^; gen :|

bine.. ploua torential.. plec.. casa e la 10 metri.. pana urc scarile is uda pana la piele [4secunde] .. ow, well.. macar am ajuns in casa:P

concluzia zilei de azi so far: love is like the rain.. o vezi din departare.. nu stii daca o sa te ocoleasca sau nu..deabea simti cand vine.. speri sa treaca repede.. esti incapatanat la inceput cand vine si vezi ca nu mai vrea sa plece curand.. dar tu inca astepti.. apoi te lasi in voia ei.. dansezi pron ploaie *fall deeper and deeper in love* o lasi sa te duca cum si unde vrea ea.. o simti peste tot.. cum cade si te loveste peste fata si pe obraz, cum curge incet pe mana.. mii de picaturi.. toate odata.. si iti place.. si mai vrei.. and you like to be like this.. all wet :)

apoi se opreste brusc.. se lumineaza atmosfera.. vezi ce nu vedeai atunci cand dansai in ploaie.. ce doar zareai cand asteptai sa treaca.. si mai vrei sa te doara forta picaturilor.. mai vrei sa simti.. si nu mai poti.. dansezi in aerul umed.. si nu e la fel.. mai vrei ploaie..mai vrei.. dar nu mai vine...

May 23, 2008