...am ajuns si somera.

Noi cetatenii de rand solicitam demiterea lui Mircea Badea de la emisiunea IN GURA PRESEI si totodata de la trustul Antena, deoarece are un limbaj inadecvat, jigneste orice cetatean ce vrea sa-si exprime o parere.
Rog Antena 3 sa puna un om competent, capabil sa ne dezvaluie noutatile de zi cu zi.
Semnati aceasta petitie pentru destituirea lui Mircea Badea de la Antena 3.
Maine chiar dumneavoastra puteti fi injurat de acest individ.

1. As vrea sa stiu cine e "noi" :)

2. Antena 3 are Revista presei serioasa: REVISTA PRESEI cu Radu Cazan. (6:30, 7:30, 8:30)

3. Nu stiu de ce nu inteleg unii ca telecomanda te ajuta sa muti pe alte posturi.

Presedintele PSD Brasov, Constantin Nita, a declarat ieri, intr-o conferinta de presa, ca organizatiile PSD din Transilvania nu se vor supune deciziei Comitetului Executiv National al partidului, de dizolvare a filialelor care au obtinut sub 20% la alegerile locale. Nita a spus ca organizatiile in cauza, Cluj si Brasov, vor astepta sa primeasca decizia in mod oficial, dupa care o vor contesta, intrucat nu se incadreaza in nicio prevedere statutara.
Liderul PSD Brasov i-a nominalizat pe colegii sai de partid Liviu Dragnea (Teleorman), Marian Oprisan (Vrancea) si Nicusor Constantinescu (Constanta) drept cei care ar fi stat la baza deciziei de dizolvare a conducerilor unor organizatii judetene si a spus ca "nu voi accepta sa fiu bataia de joc a celor trei". "Am ajuns sa ne confruntam cu o atitudine neostalinista a celor care se sterg pe pantofi cu statutul partidului", a rabufnit Nita.

Guttmann si-a depus demisia, iar aceasta a fost acceptata de primar. Sansele ca Guttmann sa devina arhitectul sef al municipiului Cluj-Napoca sunt, acum, extrem de mari. „Am plecat într-o întelegere reciproca cu domnul Johannis. Dumnealui si-a manifestat de mai multe ori o astfel de intentie. Voi merge la Cluj-Napoca, unde este vacanta aceasta functie. De obicei, aceste posturi nu sunt foarte atractive pentru arhitecti, deci s-ar putea sa nu fie foarte mare concurenta la Cluj. Nu este nici un secret ca am cochetat cu ideea de a pleca la Cluj-Napoca si aceasta demisie ar fi prima masura în acest sens“, a spus Szabolcs Guttmann.

Pâna la organizarea unui concurs pentru ocuparea postului de arhitect-sef al Sibiului, Dorin Laschescu, actualul sef al Serviciului de Urbanism din cadrul primariei, îi va tine locul lui Guttmann. Guttmann lucreaza în cadrul Primariei Sibiu din februarie 2001, când atributiile sale vizau centrul istoric al orasului. Din 2002, în urma unui concurs si prin sustinerea avuta din partea lui Johannis a devenit arhitect-sef al Sibiului.
Relatiile dintre Klaus Johannis si Szabolcs Guttmann s-au racit brusc din 2006, înaintea anului Capitalei culturale 2007. (preluare din gardianul)

Poate găsiţi pe acolo şi demisia domnului Videanu, pentru că nu pot să cred că un om de onoare, după ce a contribuit în proporţie mult mai mare ca Blaga la rezultatul dezastruos al alegerilor (= pierderea primăriei Capitalei) poate să zburde liniştit şi senin şi să îi lase pe alţii să îşi asume toată vina.

Eu cred că vor face matinalul la un post din Pro. Fie la Pro FM, fie la Info Pro. E doar o părere.

Intactul nu are, ca opţiune pentru ei, decât News FM, care emite doar în Bucureşti. Nu prea îi văd făcând emisiune la Romantic FM. La SBS (Kiss FM, Magic FM, One FM) sunt deja Cârcotaşii.

Din EDI România (EFM, Radio 21, Vibe FM) tocmai plecară. La Realitatea Caţavencu ( Radio Guerrilla, Radio Total, Realitatea FM) sunt Dobrovolschi şi Craioveanu. Radio Total emite doar în Bucureşti, iar Realitatea FM acoperă 5 oraşe.

De asemenea, nu cred că sunt în negocieri cu Radio România. Mai rămân, din radiourile bucureştene, City FM, Itsy-Bitsy FM, Sport Total FM şi Smart FM. Nu am luat în calcul Radio Vocea Speranţei, Radio Trinitas şi nici BBC, DW şi RFI.

Pe de altă parte, nu cred că audienţa Radio 21 se va prăbuşi brusc. Nici Libertatea nu a căzut după ce i-a plecat aproape toată redacţia la concurenţă, nici Pro TV nu s-a prăbuşit după ce Florin Călinescu a plecat la Tele 7 abc. Valul doi de sondaj e plină desfăşurare, rezultatele fiind aşteptate, dacă nu mă înşel, pe la finele lui septembrie, începutul lui octombrie.

UPDATE : Evenimentul Zilei îmi confirmă presupunerile.

"Daniel Buzdugan şi Mihai Morar au plecat cu scandal de la Radio 21.

Cei doi realizatori ai matinalului şi-au anunţat demisia joi, chiar în ziua în care conducerea postului pregătise o petrecere în cinstea lor. Niciunul nu a dezvăluit motivul plecării, susţine Alexandru Macavei, directorul executiv al Radio 21. „Sunt scârbit de modul în care au procedat“, a precizat acesta. Potrivit unor surse apropiate postului, Ilie Năstase, preşedintele Europe Development International România, a negociat joi seară cu cei doi, în încercarea de a-i păstra. Vineri dimineaţa s-a aflat că semnaseră deja un precontract. Cel mai probabil - spun sursele EVZ -, spre Pro TV SA, care include posturile Pro TV, Acasă TV, Pro FM şi Info Pro. "

si, ce chestie, desi ii datoreaza destul de mult, baietii veseli din PNL vor acum sa-l dea jos din fruntea organizatiei bucuresti. tariceanu a sugerat-o. dan rusanu (care ii cerea lui orban - in direct, la tv - sa il sustina pe oprescu) a spus-o la randul lui. dincolo de tariceanu si rusanu, un altul care are o problema cu orban pare a fi domnul patriciu. si reciproca cred ca este valabila. iar pentru a sustine aceste supozitii putem sa ne aducem aminte de titlul "afara cu sobolanul", dat de ziarul 'adevarul' in momentul accidentului lui orban. sau de declaratia lui orban din interviul acordat EVZ inainte de primul tur, in care sugera ca patriciu a sponsorizat si alti candidati la primarie. adica pe oprescu.

cu asta, ajungem de fapt la drama PNL - aceea ca primul (si cel mai important) rol al partidului este acela de brat politic al omului de afaceri dinu patriciu. la alegerile astea, bratul politic numit PNL a functionat asa cum a vrut stapanul - anti-basescu si pro-PSD. iar alegatorii PNL au votat si ei in consecinta. sustinand proiectele lui patriciu, atunci cand credeau ca le sustin pe ale lor.

ce-au rezolvat oare?

PS Victor Roncea mă uimeşte decisiv şi îşi aduce şi el aminte de textul meu. Pe undeva, mereu am spus, marile spirite se întâlnesc...

Acestea sunt rezultatele a 4 ani de inactivitate, in special din partea PSD. Cultivarea unor iluzii, politica facuta prin inertie in amintirea succeselor din trecut nu poate duce decat la dezastru. La PNL marea surpriza a fost infrangerea la scor a lui Marius Nicoara la consiliul judetean, cel care a adus o multime de investitori straini, inclusiv Nokia si Emerson, si a dat startul unei dezvoltari economice exponentiale a orasului si a judetului prin proiecte sprijinite de stat, cum ar fi extinderea aeroportului, parcurile industriale, autostrada urbana etc. A castigat Alin Tise, a carui singura “calitate” este faptul ca e finul lui Emil Boc.

Este foarte greu de schimbat ceva pana la alegerile generale si policienii social-democrati si liberali ar fi timpul sa se trezeasca. PD-L va marsa pe ideea ca un guvern de aceeasi culoare politica va sprijini orasul si judetul (de altfel, Clujul a primit fonduri masive in 2005 si 2006, pana la iesirea PD de la guvernare). Si este greu sa contracarezi aceste promisiuni, mai ales cu o atitudine total pasiva precum cea din ultimii 4 ani.

La PSD Cluj, organizatia locala din oras a suferit cea mai mare umilinta din istoria sa. Remus Lapusan, candidatul la primarie, a obtinut 5-6% din voturi iar partidul doar 10-11% in consiliul local. Oare ce pretentii mai poate avea acum “grupul de la Cluj”? Pana cand vor mai fi promovati invinsii? Una (sau mai multe) demisii de onoare nu s-ar impune?…

Un subiect tabu, "ciumat", de care se cam feresc politicienii: imunitatea parlamentară. Să luăm exemplul Israelului. Imunitatea parlamentară se referă la opiniile şi declaraţiile politice. Infracţiunile cad sub incidenţa codului penal, acelaşi pentru toţi cetăţenii. Indiferent de poziţie socială, avere, influenţă. Acordul parlamentului pentru ridicarea imunităţii este mai mult formal.

Exemple: Preşedintele Israelului, Moshe Katzav. Parlamentul nu a clipit la propunerea ridicării imunităţii. Urmarea: a fost pus sub acuzaţie de către procurorul general Menahem Mazuz pentru viol, hărţuire sexuală, intimidarea martorilor, obstrucţionarea justiţiei şi interceptarea ilegală a comunicaţiilor. Procesul se află pe rol. Katzav a fost destituit. Acum este un inculpat, cetăţean al statului Israel.

Avraham Hirshon, ministru de finanţe în cabinetul Olmert, a demisionat ca urmare a punerii sub acuzaţie pentru furt, fraudă cu circumstanţe agravante şi spălare de bani.

Ministrul suedez al culturii, Cecilia Stego Chilos, a demisionat în urma dezvăluirilor potrivit cărora nu şi-a plătit abonamentul TV. În Suedia, Ministerul Culturii gestionează taxa TV.

Ministrul suedez al comerţului, Maria Borelius, a demisionat ca urmare a angajării unei bone fără acte legale. Astfel, nu a achitat contribuţia care trebuia plătită de către orice angajator. A fost acuzată de evaziune fiscală.

Gustavo Selva, senator italian, a demisionat pentru că a abuzat de serviciile unei ambulanţe. Grăbit să ajungă la un post de televiziune unde trebuia să participe la o dezbatere transmisă în direct, a simulat o stare generală proastă şi a apelat la serviciile de ambulanţă. Fapta a provocat un imens scandal în Italia.

Întrebare: Imunitatea nu este un privilegiu care îl situează pe "ales" deasupra cetăţenilor? Cum se împacă privilegiul imunităţii parlamentare cu demagogicul şi inutilul articol 16 din Constituţia României?

Art. 16 - Egalitatea în drepturi
(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.

_____________________________________
Notă: Întrebarea a deranjat mai tare decât m-aş fi aşteptat. Exemplele demisionarilor nu le-am postat în comentariu. Voiam să aflu opinia juristului şi, totodată, a omului politic. Cenzura a funcţionat, deşi întrebarea nu conţine nicio doză de impertinenţă. Este o întrebare firească. Venită din partea alegătorului care vrea să afle răspunsuri clare, fără eschive retorice. Concluzia: Nu există argumente pentru a menţine obscena şi sfidătoarea imunitate în forma aplicată astăzi.

Ambasadorul Lazar Comanescu care isi incheiase misiunea la Bruxelles, primise o prelungire a sederii sale in Belgia pina la data de 16 aprilie ac.

Cazul tinarului decedat in Polonia a oferit o ocazie minunata de a-l impinge pe Cioroianu la demisie.

Cioroianu nu are nici o vina in toata aceasta intimplare.

Si in acest caz, ca si in cele anterioare in care a fost acuzat de incompetenta, vina este a "colegilor sai" din MAE care l-au dezinformat in permanenta si cu buna stiinta profitind de increderea pe care el le-a acordat-o. "Schimbarea domnilor, bucuria nebunilor", zice un vechi proverb neaos. A plecat Cioroianu, un om fara experienta diplomatica, dar cred ca bine intentionat si a venit Lazar Comanescu.

Cred totusi ca demisia lui Cioroianu are legatura si cu inceperea unui control

http://www.gardianul.ro/2008/04/14/a-c7/avansarile_din_mae_feuda_directiei_de_resurse_umane_-s112487.html

Cioroianu a pierdut pentru ca nu a avut suficienta barbatie sa-i inlature din MAE pe "colegii sai".

Dupa numirea domnului ambasador Lazar Comanescu care nu de mult timp
era trecut in randul dinozaurilor unele ziare si posturi de televiziune au inceput sa regerete plecarea lui Cioroianu, vazind cu cine a fost inlocuit. Parerea mea!!!

http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/675593/Dinozaurii-diplomatiei-sint-trasi-pe-linie-moarta

Articolul a apărut dimineaţa. Seara, Adi s-a cărat. Good work, Cristi Munteanu! :) Totuşi, au şi o bilă neagră, în sensul că cei de la ZIUA nu ştiu să se vîndă. :) Asta anunţau ei, atunci cînd ceea ce spuseserău dimineaţă se produsese seara. :)

Faptul că gsp a anunţat acest lucru în exclusivitate e corect -> au anunţat primii despărţirea oficială. Totuşi, ar fi mers PARFUM un "aşa cum ZIUA a dezvăluit în ediţia sa de astăzi, Adrian Ilie şi-a prezentat demisia din funcţia de manager al Stelei". Corect?

P.S. Articolul lui Cristi vorbeşte şi despre motivele demisiei. Adică despre ceea ce ziarele scriu inclusiv azi. :)

Inspectorul şcolar general al Inspectoratului Şcolar al judeţului Sălaj, Ioan Abrudan, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX, că profesoara de franceză a trimis inspectoratului şi o cerere de concediu fără plată pentru o perioadă de un an, începând cu data de 1 septembrie.

Subsemnatul,

vă aduc la cunoştinţă decizia mea irevocabilă de a demisiona oficial din funcţia de adult pe care o deţin acum abuziv.

După o analiză detaliată a situaţiei, m-am hotărât să mă retrag şi să preiau atribuţiile unui copil de şase ani, cu toate drepturile şi îndatoririle pe care le-am avut cândva, dar la care am renunţat cu prea mare uşurinţă.

Vreau să desenez cu creta colorată pe strada unde locuiesc, atunci când trec oameni maturi şi importanţi spre serviciu, şi să nu-mi pese de stresul lor în lupta cu minutele şi traficul care îi aşteaptă.

Vreau să fiu mândru de trotineta mea roşie, fără să mă interseze cât costă asigurarea pe anul viitor.

Vreau să cred sincer că bomboanele sunt mai bune decât banii pentru că le poţi mânca.

Vreau să stau întins la umbra unui copac, cu un pahar de limonadă în mână şi cu ochii la norii pufoşi care aleargă pe cer, întrebându-mă cu uimire de ce adulţii nu fac la fel.

Vreau să mă întorc în trecut, la vremurile când viaţa era simplă. Atunci când tot ce ştiam se rezuma la cele şapte culori, cinci poezii, zece cifre şi vocea mamei care mă chema la masă când nu îmi era foame.

Vreau înapoi, atunci când nu îmi păsa de cât de puţine lucruri ştiam pentru că nu ştiam cât de puţine ştiam.

Vreau să cred, ca odinioară, că totul pe lumea asta este fie gratuit, fie poate fi cumpărat cu preţul unei îngheţate la pahar.

M-am maturizat prea mult şi nu mai ştiu când m-am trezit mare. A fost cu siguranţă un abuz şi îmi cer iertare.

Am ajuns astfel să aflu ceea ce nu ar fi trebuit: războaie şi purificării etnice, copii abuzaţi şi copii murind de foame, divorţuri, droguri în licee, prostituţie, justiţie coruptă, politicieni de mahala, biserici de homosexuali, fraţi învrăjbiţi fără bani, ură, bârfă etc. Am aflat despre materialism nedialectic şi mame denaturate care îşi vând copilele de 12 ani unor animale cu chipuri de bărbaţi, pentru un televizor de ocazie.

Ce s-a întâmplat cu timpul când aveam impresia că moartea este un concept de poveste, că doar împăraţii bătrâni mor pentru a face loc pe tron prinţilor tineri căsătoriţi cu prinţese câştigate în ultima zmeiadă?

Unde sunt anii când mi se părea că tot ce ţi se putea întâmpla mai rău în lume era să nu fii ales în echipa lui Menică repetentul, atunci când jucam fotbal în spatele şcolii?

Vreau să mă reîntorc la vremea când toţi copiii citeau cărţi folositoare, când muzica era neotravită, când televiziunea era pentru ştiri şi emisiuni de familie, fără sex explicit şi violenţă implicită la fiecare zece secunde.

Vreau desene animate cu Donald Duck, peripeţiile echipajului Speranţa navigând cu Toate pânzele sus şi pe mama citindu-mi Povestiri Istorice de Alexandru Mitru.

Vreau să-l aştept iar cu emoţie sinceră pe Moş Crăciun.

Ce bine era când credeam că toată lumea din jur este fericită deoarece eu eram fericit!

Promit solemn că, imediat ce o să-mi reiau atribuţiile de copil, îmi voi petrece după-amiezile căţărându-mă în copaci, călărind bicicleta vărului Cristi şi citind Robinson Crusoe ascuns în coliba din ramuri şi frunze de fag, în spatele grădinii.

Îmi iau angajamentul că nu o să îmi pese de ratele casei, de facturile de telefon, curent, gaze, apă, gunoi, cablu TV şi Internet, asigurările pentru maşini, asigurările de sănătate, taxele anuale de proprietate, credit-carduri, iarba netaiată, computerul virusat şi faptul că maşina a început să vrea la mecanic.

Vă asigur că nu o să fiu pus în încurcătură când voi fi întrebat: Ce-o vrei să te faci când vei fi mare?, deoarece acum ştiu: vreau să fiu copil.

Gata cu plecatul la serviciu când ar trebui să dorm şi să-l visez pe Harap Alb, gata cu ştirile despre terorişti, bombe şi căderi de avioane.

Gata cu bârfele anturajului care nu-mi dau pace nici la biserică, gata cu hernia de disc, părul grizonat, ochelarii pierduţi, medicamentele scumpe şi dinţii din porţelan.

Gata, stop, cedez! Demisionez din funcţia de adult.

Vreau să cred în sinceritatea zâmbetelor, nobleţea vorbelor, o lume a cuvântului dat şi respectat, a dreptăţii, a păcii, a viselor împlinite, a imaginaţiei înnobilate, a îngerilor buni şi a omului după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu.

Vreau să am iarăşi şase ani şi să stau în braţele lui Isus.

Fiţi voi mari şi importanţi, şi ocupaţi, şi îngrijoraţi.

Eu vreau să cresc mic!

Subsemnatul

Am aflat dintr-un al 2-lea mail despre ce era vorba... Am citit...am mai citit o data si am hotarat ca, desi nu imi pot da definitiv demisia si eu... promit sa o fac cel putin in fiecare vineri de acum inainte:)

Subsemnatul, va aduc la cunostinta hotararea irevocabila de a demisiona oficial din functia de adult pe care o am acum abuziv.
Dupa o analiza amanuntita a situatiei, m-am hotarat sa ma retrag si sa preiau atributiile unui copil de sase ani, cu toate drepturile si indatoririle pe care le-am avut candva, dar la care am renuntat cu prea mare usurinta.
Vreau sa desenez cu creta colorata pe strada unde locuiesc, atunci cand trec oameni maturi si importanti spre serviciu, si sa nu-mi pese de stresul lor in lupta cu minutele si traficul care ii asteapta.
Vreau sa fiu mandru de trotineta mea cea rosie, fara sa ma interseze cat costa asigurarea pe anul viitor.
Vreau sa cred sincer ca bomboanele Tic-tac sunt mai bune decat banii, pentru ca le poti manca.
Vreau sa stau intins la umbra unui copac, cu un pahar de limonada in mana si cu ochii la norii pufosi care alearga pe cer, intrebandu-se cu uimire de ce adultii nu fac la fel.
Vreau sa ma intorc in trecut, la vremurile cand viata era simpla. Atunci cand tot ce stiam se rezuma la cele sapte culori, cinci poezii, zece cifre si vocea mamei care ma chema la masa cand nu imi era foame.
Vreau inapoi, atunci cand nu imi pasa de cat de putine lucruri stiam, pentru ca nici nu stiam cat de putine stiam.
Vreau sa cred, ca odinioara, ca totul pe lumea asta este fie gratuit, fie se poate cumpara cu pretul unei inghetate la pahar.
M-am maturizat prea mult si nici nu mai stiu cand m-am trezit mare. A fost cu siguranta un abuz si imi cer iertare.
Am ajuns astfel sa aflu ceea ce nu ar fi trebuit: razboaie si purificarii etnice, copii abuzati si copii murind de foame, divorturi, droguri in licee, prostitutie, justitie corupta, politicieni de mahala, biserici de homosexuali, frati invrajbiti fara bani, ura, barfa.
Am aflat despre materialism nedialectic si mame denaturate, care isi vand copilele de 12 ani unor animale cu chipuri de barbati, pentru un televizor de ocazie.

Ce s-a intamplat cu timpul cand aveam impresia ca moartea este un concept de poveste, ca doar imparatii batrani mor ca sa faca loc pe tron printilor tineri, casatoriti cu printese castigate in urma ultimei zmeiade?
Unde sunt anii cand mi se parea ca tot ce ti se putea intampla mai rau in lume era sa nu fii ales in echipa lui Menica repetentul, atunci cand jucam fotbal in spatele scolii?

Vreau sa ma reintorc la vremea cand toti copiii citeau carti folositoare, cand muzica era neotravita, cand televiziunea era pentru stiri si emisiuni de familie, fara sex explicit si violenta implicita la fiecare zece secunde.
Vreau desene animate cu Donald Duck, peripetii echipajului "Speranta", navigand cu "Toate panzele sus" si pe mama citindu-mi despre Iosif si fratii sai.
Ce bine era cand credeam, in naivitatea mea, ca toata lumea din jur este fericita deoarece eu eram fericit!

Promit solemn ca, imediat ce o sa-mi reiau atributiile de copil, o sa-mi petrec dupa-amiezile catarandu-ma in copaci, calarind bicicleta varului Cristi si citind Robinson Crusoe, ascuns in coliba injghebata din ramuri si frunze de fag, in spatele gradinii.
Imi iau angajamentul ca nu o sa imi pese de ratele casei, de facturile de telefon, curent, gaze, apa, gunoi, cablu Tv si Internet, asigurari pentru masini, asigurari de sanatate, taxe anuale de proprietate, credit-carduri, iarba netaiata, computerul virusat si faptul ca masina a inceput sa vrea la mecanic.
Va asigur ca nu o sa fiu pus in incurcatura atunci cand o sa fiu intrebat: "Ce-o sa te faci cand o sa cresti mare?", deoarece acum stiu: vreau sa fiu COPIL. Gata cu plecatul la serviciu cand ar trebui sa dorm si sa-l visez pe Florin Piersic - Arap Alb, gata cu stirile despre teroristi, bombe si caderi de avioane.

Gata cu barfele anturajului, care nu-mi dau pace nici la biserica, gata cu hernia de disc, par grizonat, ochelari pierduti, medicamente scumpe si dinti de portelan.

Gata, stop, cedez! Demisionez din functia de ADULT.

Vreau sa cred in sinceritatea zambetelor, nobletea vorbelor, o lume a cuvantului dat si respectat, a dreptatii, a pacii, a viselor implinite, a imaginatiei innobilate, a ingerilor buni si a omului dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu.
Vreau sa am iarasi sase ani si jumatate si sa stau in bratele lui Isus. Fiti voi mari si importanti, si ocupati, si ingrijorati. Eu vreau sa cresc MIC!

Nu stiu cine are "dreptul de autor"... oricum foarte tare :)

Discutând cu Popovici astăzi, mi-am exprimat regretul că nu vrea să rămână măcar consilier judeţean. Spun cu multă convingere că nu ştiu care dintre aleşii din 1 iunie va putea şi va vrea să facă atâtea câte a făcut Popovici pentru mediul rural. S-a tot râs de el, că aduce calorifere vechi, calculatoare şi maşini de pompieri, că mereu scoate în faţă exemplul german. Toate donaţiile astea mici au fost importante la vremea lor, pentru cei care le doreau. Pentru noi, aici, la oraş, cu orgolii şi fiţe, ne amuza, asta era mai simplu... Mi-aş dori să mă înşel şi să văd atâta interes şi din partea altora. Poate ceilalţi nu au ştiut să se mediatizeze ca şi Popovici, poate nu au stat nici ei degeaba, dar nu i-a interesat publicitatea. La cum îi ştiu însă, parcă mă îndoiesc că nu ar fi vrut publicitate.

A doua temă este cubul ăla nenorocit din Piaţa Operei. Mă revoltă tot mai tare. Am văzut că deja stă lumea închisă în acvariul ăla dotat cu perdeluţe. Acum, aproape finalizat, văd şi eu cum au reuşit să închidă piaţa într-un colţ. Au distrus o imagine celebră a Revoluţiei din 1989. Locul unde am stat şi eu, la cei 10 ani şi jumătate ai mei din acea vreme, s-a ascuns sub un morman de fier şi sticlă. Sunt absolut scârbită...

Legătura dintre cele două teme este Gheorghe Ciuhandu.

Just a perfect day,
Drink Sangria in the park,
And then later, when it gets dark,
We go home.
Just a perfect day,
Feed animals in the zoo
Then later, a movie, too,
And then home.

Oh it's such a perfect day,
I'm glad I spent it with you.
Oh such a perfect day,
You just keep me hanging on,
You just keep me hanging on.

Just a perfect day,
Problems all left alone,
Weekenders on our own.
It's such fun.
Just a perfect day,
You made me forget myself.
I thought I was someone else,
Someone good.

N-am baut sangria (pentru ca nu aveau) si nici n-am fost in parc, pentru ca am ales, la intamplare, acoperisul Clujului, de unde am privit, la un capuccino cu multa spuma, orasul aprinzandu-si luminile una cate una, in timp ce o ploaie deasa a pornit sa spele, unul cate unul, acoperisurile centrului vechi... Ne-am tolanit in fotoliile de rachita cu perne moi, am stat la o cafea (asa cum imi doresc sa fac de fiecare data, din clipa cand am citit acele minunate ganduri) si am lasat ca seara aceasta placuta si intima sa desavarseasca trecerea unei zile aproape perfecte. Apoi o cina tarzie down-town, cu multa maioneza si desert, povesti lungi la un pahar de bere, apoi drumul acasa, dupa miezul noptii, razand si cantand ca doi copii... Si mi-am reamintit: pentru toate acestea am venit aici!

Ce bine e sa stiu ca o voi lua de la inceput! Sa ma simt eliberata complet de ceea ce voi refuza chiar si sa mai numesc din aceasta clipa oarecare... Ce bine este fara telefon de job, dupa atatia ani de nervi si stress! Luni o voi lua de la capat, stiu, am insa o a treia sansa sa fac lucrurile altfel, mai bine pentru mine, pentru linistea mea sufleteasca, dar mai ales pentru jumatate din firele de par ce s-au incapatanat sa nu-mi cada, invinse de stresul permanent! Le datoram, macar lor, un nou inceput; am nevoie sa stiu ca sacrificiul parului si unghiilor mele n-a fost in zadar! :) Dar ce spun... maine va fi o noua zi minunata, fara sa mai aud telefonul sunand, fara senzatia permanenta de panica si disconfort cu care dormeam in fiecare sambata o ora in plus, cu soneria pe mute...

De maine nu ma las de fumat, nu-mi propun realizari marete, nu vreau nimic mai mult decat sa gasesc forta de a face ca aceasta schimbare sa nu fi fost pentru nimic... sa ma bucur, deci, mai mult de viata, de timpul meu personal, de planurile mele, de primavara calda si in sfarsit insorita, de terasa superba de sub Belvedere, inca nedescoperita de clujeni, de linistea si stralucirea serilor petrecute deasupra acestui oras cosmopolit... Clujul este, pana la urma, frumos. Cum spunea Dragos, in Timisoara nu poti gasi asa ceva... iar frumusetea si linistea acestei seri m-au facut sa-i dau intru totul dreptate. Si, in plus, vreau sa scriu mai mult despre mine, pentru ca mi se intampla lucruri frumoase, a caror amintire vreau sa o pastrez asa cum in copilarie pastram florile presate inauntrul cartilor mele dragi... Mi-e drag, deci, s-o iau de la capat, sa fiu din nou EU, spalata, apretata si improspatata ca in vremurile bune. :)

I could easily used to live in peace and harmohy!

p.s. informatii suplimentare privind recenta mea demisie puteti obtine (re)citind Cainele si Catelul, de Grigore Alexandrescu. Mai explicita de atat n-as fi putut fi nici eu!... Sar'mana, maestre!

Felicitarile si piscoturile in urma unei programari personale.

Să zicem că era să nu găsesc uşa şi să mă înfig în perete de cât de repede am zbughit-o de acolo. Cei drept şi slavă Domnului nu am avut probleme la plecare, chiar mi-am antedatat cererea, dar şi aşa mai am de alergat după semnături de parcă am lucrat naibii la serviciile secrete.

În primul rând faza de gală a fost..

eu: de unde iau semnăturile?

secretara: nu ştiu! afli şi tu!

eu, în mintea mea: serios!?!?!!!???

ideea e că m-am învârtiti jumatate de oră numai ca să aflu din ce clădire pot lua aceste mirifice semnături. ca după aceea să urmeze un amplu periplu prin clădiri în stilul "de la Ana la Caiafa"(asta ca să rămânem în spiritul sărbătorilor), în urma căruia m-am hotărât să inchei situaţia dupa vacanţa de Paşte.

Cât despre colegii mei: vai dar ce s-a întamplat? nu a fost vina noastră, nu?

Evident că o parte din vină a fost a voastră, dar ce aţi fi vrut să zic?!? Normal că am băgat din top cu : dar vai, cum să fie vina voastră..bla..bla..bla. Mă rog, adevărul este că doar 15% a fost vina lor, restul e de la mine. Dar oricum, nu vi se pare câtuşi de puţin suspicioasă treaba asta cu 7 oameni care te întreabă acelaşi lucru? Mie, da! I smell guilt!!!

La intrarea în sediul PSD sector 1, Oprescu a arătat că nu există cale de întoarcere în privinţa deciziei sale de a se înscrie ca independent în cursă pentru că el nu este nici un om nehotărât, nici unul care se joacă. "Nu am făcut niciodată rău partidului şi nici nu am de gând", a declarat el.

"Nu am dorit această postură de candidat independent. Este greu, după 16 ani, să demisionez din PSD. După 16 ani, e ca o căsătorie", a declarat Sorin Oprescu.

"Eu m-am înscris să câştig această cursă, nu să ies pe locul doi", a mai spus Oprescu.

Sorin Oprescu a susţinut că nu a fost sunat de nimeni din PSD pentru a-l convinge să renunţe la demisie şi că nu a discutat această situaţie nici cu preşedintele de onoare al PSD, Ion Iliescu, nici cu preşedintele partidului, Mircea Geoană.

Potrivit unui studiu realizat de Gallup România, Sorin Oprescu ar fi la un pas de câştigarea alegerilor din Bucureşti din primul tur, în condiţiile în care ar obţine nu mai puţin de 47% din voturi. Continuare [...]