Perioada salariilor mici acordate muncitorilor romani de către companiile multinationale se apropie de final. Cel putin asa reiese din evenimentele petrecute in ultima perioadă (in care angajatii romani au avut rolurile principale) care s-au soldat cu majorări salariale precedate de greve generale. Un economist al think-tank-ului Grupul pentru Economie Aplicată, Liviu Voinea, a declarat că protestele sunt un semn care arată că Romania nu mai doreste să fie privită ca o economie emergentă.
Primul argument pentru care companiile intră pe piata din Romania este costul scăzut al fortei de muncă si al salariilor. Afirmatia este dovedită intrările pe piata romanească a unor branduri celebre ca Nokia, Ford, ArcelorMittal (unde are loc o greva). Mai mult si compania Daimler ia in calcul posibile relocări ale productiei in Romania si Polonia. Liderul confederatiei sindicatelor BNS, Costin Dumitru, ce reprezintă muncitorii din sectorul de automobile si cel naval, a descris grevele ca pe o "lectie acordată multinationalelor". Greva de la Dacia, subsidiara grupului Renault ce produce autoturismul Logan, ar putea prevesti posibile proteste in alte sectoare, potrivit lui Dumitru. In momentul de fată, constructorul auto francez Renault răsuflă usurat că greva de la Dacia a luat sfarsit, in conditiile in care această uzină este responsabilă pentru 10 procente din productia totală a grupului si, in plus, marja de profit a uzinei romanesti este de peste sase procente, adică aproape dublu fată de media de 3,3 procente inregistrată anul trecut de restul grupului auto francez. Luna trecută, muncitorii de la Dacia au intrat in grevă solicitand o majorare salarială de 50 de procente.

Rezultatul grevei
La final, după trei săptămani de grevă in care grupul pentru care lucrau a avut pierdieri financiare semnificative, angajatii de la Dacia s-au multumit cu o majorare de 28 de procente si au reluat lucrul. Argumentul muncitorilor de la Dacia pentru cresterea salarială este simplu, dacă ei produc masini pentru pietele occidentale, atunci ar trebui să plătească un salariu comparabil cu cel al colegilor lor francezi. In momentul de fată salariul lor reprezintă doar a sasea parte fată de salariul omologilor lor de la uzinele Renault din Franta, chiar dacă muncitorii Dacia au beneficiat de o majorare salarială de 140 de procente intre 2003 si 2007, mult peste cresterea inflatiei si cresterea medie a salariilor din Romania. Renault a preluat uzina Dacia in anul 1999 si intre timp a transformat această uzină in unul din stalpii strategiei sale internationale. Dacia produce modelul low-cost Logan, dezvoltat initial pentru pietele emergente dar care intre timp s-a dovedit un succes in tările occidentale. Mana de lucru ieftină si taxele reduse, impreună cu succesul de piată al modelului Logan, au ajutat grupul Renault să facă fată conditiilor dificile de pe pietele mature din Europa Occidentală.
Multinationalele simt presiunile sindicatelor din tările cu mană de lucru ieftină din Europa de Est
Dar Renault nu este singurul constructor care incepe să simtă presiunile sindicatelor din tările cu mană de lucru ieftină din Europa de Est. Majoritatea constructorilor auto din Occident s-au indreptat spre aceste piete in căutarea de locatii competitive pentru amplasarea productiei lor. Anul trecut, Ford s-a confruntat cu proteste similare la uzina sa din apropiere de Sankt Petersburg, Rusia, care produce popularul model Focus. Muncitorii rusi au solicitat o majorare salarială de 30 de procente. Mutarea productiei in căutarea de zone cu costuri reduse nu este ceva nou in industria auto. La mijlocul anilor 1970, una din destinatiile favorite ale constructorilor auto europeni si americani era Spania si, intr-o mai mică măsură, Portugalia. Ford, General Motors, Renault, Peugeot-Citroën, Volkswagen si Fiat si-au mutat operatiunile sau au infiintat societăti mixte in Peninsula Iberică. Insă la finele anilor 1990 Spania si-a pierdut atractia ca urmare a solicitărilor de majorare a salariilor venite din partea sindicatelor si muncitorilor din industria auto.
Presa internatională a analizat ceea ce se intamplă in Romania
Renumita publicatie Financial Times a efectuat o analiză din care se poate concluziona că ceea ce se intamplă acum in Europa de Est urmează un model similar cu ceea ce s-a intamplat in Peninsula Iberică, cu o singură diferentă ingrijorătoare. In cazul Spaniei a fost nevoie de 20 de ani pentru ca ciclul low-cost să ajungă la sfarsit, in cazul Europei de Est se pare că ciclul a durat numai 10 ani. Companiile auto ar putea să inceapă să caute noi locatii pentru solutiilor lor de reducere a costurilor pe termen lung.

Pe curand,

Petrisor Socol

Banca Romaneasca a lansat un credit ipotecar de pana in 50 000 euro fara garantie. Este o oferta buna in cazul in care te intereseaza ofertele pentru de credit pentru casa.

 Ce trebuie sa stii despre creditele de la Banca Romaneasca?

In primul rand aici ai informatii despre credit imobiliar si aici despre oferte de credit de la aceasta banca.

Mai trebuie sa cunosti ce grad maxim de indatorare este acceptat.

Acestea ar fi legaturile directe de care ai nevoie. Voi scrie in curand despre alte ofere de la banci precum BCR, BANC POST, BANCA TRANSILVANIA, BRD, etc

3) - titluri cu b = 1, pentru care o variatie a rentabilitatii generale antreneaza

aceeasi variatie a rentabilitatii titlului "i". Astfel de volatilitati direct proportionale pot fi întilnite în societati de tip holding, în întreprinderi de constructii industriale, de textile- încaltaminte, în banci si societati de credit etc.

Credit pentru Casa

In general, coeficientul beta are valori pozitive b > 0 . Pentru societatile de asigurari si minele de aur se poate înregistra un beta negatlv (b < 0) ,

Credite imobiliare pentru oricine

semnificand o influenta inversa a rentabilitatii titlurilor acestor societati asupra rentabilitatii generale a titlurilor financiare pe piata bursiera.

Deci coeficientul beta al volatilitatii titlului "i", este egal cu "covariatia" (s_iM) ratelor rentabilitatii titlului "i" cu cele ale pietei bursiere, raportata la dispersia indicelui general al pieteintabilitatilor pietei bursiere cu ele însele (s_MM) este chiar dispersia acestora (s_M²). In consecinta, coeficientul beta al pietei bursiere este egal cu 1 :

Coeficientul beta al titlurilor individuale exprima deci cantitatea de risc sistematic (de piata) al titlurilor: de câte ori covariatia rentabilitatii acestora cu rentabilitatea de piata este mai mare (sau mai mica) decât riscul de piata (s_M²) . Spre exemplu, un beta egal cu doi exprima un risc de piata dublu al titlului respectiv în raport cu riscul pietei financiare.

Parametrul alfa (a_i) al functiei de regresie se obtine din acelasi sistem de ecuatii rezultat prin metoda celor mai mici patrate si utilizat pentru calculul coeficientului beta (b) sau dln relatia care verifica rentabilitatea medie

Se porneste de la ipoteza constantei în timp a coeficientilor beta. In consecinta, estimarea rentabilitatii sperate R_i porneste de la un beta deja calculat si care se presupune ca ramâne constant în perioada urmatoare. Practica dovedeste însa ca acesti coeflcienti sunt modificabili în timp. Nefiind alta posibilitate de estimare, se pastreaza beta calculat anterior ca o marime de referinta determinata pe seama variabilitatii anterioare atât a R_i, cat si a R_M .

Coeficientii beta se determina pe baza observatiilor asupra rentabilitatilor saptamânale privind tltlul "i" si portofoliul de piata (indicele bursier = M). In consecinta, mediile acestor rentabilitati vor fi:

unde n = nr. de saptamani observate

Pentru relevanta coeficientului beta, observatiile asupra lui R_i si R_M se fac pe o perioada anterioara de minimum doua ori mai mare decat orizontul de

Credit bancar pentru orice nevoie personale.
Aflarea coeficientului beta se face prin metoda celor mai mici patrate. Minimul patratelor diferentelor se obtine in punctele în care derivata functiei s_i², în raport cu R_M, este egala cu 0:

Din calculul derivatei si prin egalarea ei cu 0 se determina beta:

Exemplu credit bancar: Se foloseste o baza de date formata din rentabilitatile medii trimestrlale ale titlului "i" si ale indicelui general al pietei. Analize mai pertinente ale acestei corelatii se vor face, asa cum am afirmat mai sus, pe baza rentabilitatilor saptamânale, sau cel putin pe baza rentabilitatiior lunare.

Asadar, în creditele bancare se prezinta cele doua serii de date si calcule premergatoare aflarii coeficientului beta si ale celorlala1ti parametri ai functiei.

Surprinderea acestei caracteristici principale a titlurilor individuale, ca dde altfel a intregului portofoliu, se face prin utitlizare modelului de piata, care este unul dintre primele modele de determinare a rentabilitatii si riscului investitiilor in valori mobiliare. Ideea centrala a modelului de piata eficienta este aceea ca fluctuatiile de curs ale valorilor mobiiare sunt inflluentate, in general, de modificarile indicelui general al bursei de valorisi, in particular, de modificarile in conditiile specifice ale societatilor emmitente ale titlurilor.

Variabilitatea totala a rentabilitatii unei valori mobiliare se imparte in doua parti:

(1) - o parte determinata de influenta pietei bursiere, parte care determina riscul sistematic, numit si risc nediversificabil = risc de piata;

Acest risc este legat de variabilitatea principalilor indicatori macroeconomici:

-    produsul intern brut (PIB);

-    rata inflatiei;

-    rata medie a dobanzii;

-    cursul valutar etc.

Variabilitatea acetor indicatori macroeconomici induce o influenta mai mare sau mai mica asupra rentabilitatii titlurilor. Marimea acestei influente este determinata de marimea dependentei activitatii intreprinderii emitente de conditiile mediului economic national.

Pentru cei interesati se poate observa ca au o oferta de credite imobiliare foarte interesanta.

Nu sunt un expert in credite ipotecare si bancare precum altii dar par oferte ok.

Totusi ce ma sperie in privinta creditelor este cursa sobolanului in care putem intra. De aceea personal as sta departe de orice credit bancar, ipotecar, imobiliar sau ce o mai fi el pana nu voi sigur ca am niste venituri. Toate aceste credite intra in categoria credite casa.

Cuantificabile, care pot fi determinate şi exprimate, de regulă, în expresie bănească, din care motiv se mai numesc financiare;

Necuantificabile, care sunt determinate şi exprimate numai calitativ, ele neputând fi măsurate, ca de exemplu, îmbunătăţirea ordini şi disciplinei în cadru procesului informaţional. Aceste obiective se mai numesc şi obiective nefinanciare.

     În consecinţă sistemele informatice din domeniu financiar-bancar vor ţine seama, prin specificul prelucrărilor lor, de cerinţele şi restricţiile cadrului legal în vigoare, sintetizate în câteva principii manageriale fundamentale, (vezi fig. 2), desprinse din Legea nr. 31/1991;

Pentru asigurarea utilităţii şi în acelaşi timp a finalităţilor sistemelor informatice în concordanţă cu funcţiile şi caracteristicile acestora, rezultate din definiţia dată, o importanţă deosebită o are definirea unor obiective şi scopuri cât mai clare şi precise precum şi fundamentarea realizării sistemelor informatice pe criterii de eficienţă economică

Filiala este definită tot de Legea nr.58/1998, în art. 3, lit. c) ca fiind persoana juridică în care o altă persoană sau grup de persoane care acţionează împreună deţine 50% sau mai mult din acţiunile cu drept de vot sau o participaţie semnificativă, care permite acestora să exercite controlul efectiv asupra conducerii sau politicilor filialei. Întrucât reprezintă scoietăţi comerciale de sine stătătoare, filiale băncilor vor fin înfiinţate conform procedurii ordinare de constituire e unei societăţi comerciale fără să fie necesară existenţa unei menţiuni în acest sens în actul constitutiv al societăţii bancare.

Art. 33 din Normele nr.3/1999 prevăd că, în cazul deschiderii unui sediu secundar, se vor comunicca B.N.R. următoarele documente:
- statutul sediului secundar (sucursală, agenţie);
- adresa şi numărul de telefon şi/sau fax ale sediului secundar;
- identitatea persoanei desemnate să asigure conducerea sediului secundar, însoţită de curriculum vitaeşi de certificatul de cazier judiciar;
- copie de pe certificatul de înmatriculare la oficiul registrului comerţului, în cazul deschiderii unei sucursale, respectiv de pe cererea de înscriere a menţiunilor, în cazul deschiderii altor sedii secundare cărora li s-a conferit statut de sucursală.
Extinderea reţelei de sucursale, filiale şi alte sedii secundare, datorită dispoziţiilor legale imperative, poate fi făcută de către băncile cu activitate prosperă, deschiderea lor relevând buna funcţionare a acestora.

Potrivit art. 1 din Legea bancară nr. 58/1998 , în România activitatea bancară se desfăşoară prin Banca Naţională a României şi prin bănci. Potrivit art.1, alin. 2 din Legea nr. 58/1998, prin lege se poate autoriza desfăşurarea activităţilor bancare şi de către alte persoane juridice (de exemplu, organizaţiile cooperative de credit), cu respectarea principiilor instituite prin Legea bancară.

Sistemul bancar românesc este structurat pe două nivele : primul nivel cuprinde o singură entitate, Banca Naţională a României (banca centrală a statutului român, cu atribuţii privind politica monetară, valutară de credit şi de plăţi, precum şi în materia autorizării şi supravegherii prudenţiale bancare), iar al doilea cuprinde, în principal, băncile, definite în art. 3, lit. b), din Legea bancară, ca fiind persoanele juridice autorizate să desfăşoare activităţi de atragere de depozite şi de acordare de creditte în nume şi în cont propriu.

Cadrul legal al activităţii acestora este constituit din Legea nr. 101/1998, privind Statutul B.N.R, Legea bancară nr. 58/1998 şi Legea privind procedura falimentului băncilor nr. 83/1998, care se completează cu actele normativeemise de B.N.R., în temeiul art. 50din Legea 101/1998.

Conform prevederilor art. 1 al Legii bancare nr. 58/1998, activitatea bancară în România se desfăşoară prin Banca Naţională şi prin alte bănci.
Alte persoane juridice pot desfăşura activitaţi bancare, numai dacă sunt autorizate prin lege şi numai cu respectarea principiilor legii bancare. Aceste persoane juridice se supun şi ele, la fel ca şi băncile, autorizării, supravegherii prudenţiale şi reglementărilor Băncii Naţionale a României, conform art. 90 din Legea bancară.

Se află sub incidenţa Legii nr. 58/1998 atât băncile, persoane juridice române, cât şi sucursalele din România ale băncilor, persoane juridice străine (art. 2, alin. 1).
Băncile reprezintă principalii intermediari financiari în economie. Ele facilitează formarea capitalului disponibil în economie şi coordonează procesul de economisire-investire, în scopul creşterii volumului total de resurse alocate economiei. Băncile sunt caracterizate prin capacitatea lor de a pune în circulaţie creanţe asupra lor însele, sporind volumul mijloacelor de plată şi, implicit, al masei monetare.

Sistemul Bancar se află într-un stadiu avansat de transformare, suficient pentru a plasa acest susbsistem al economiei pe una din principalele poziţii în evoluţia restructurării.

Pornit iniţial cu patru bănci de stat, sistemul bancar românesc s-a dezvolata pe parcurs şi s-a consolidat, băncile noi pătrunzând treptat în sistem şi construindu-şi încet poziţii relativ stabile pe piaţa bancară romănească. Au pătruns pe piaţă băncile străine ce se adresează afacerilor profitabile ale agenţilor economici din România şi care constituie un puternic factor concurenţial ce stimulează băncile româneşti – în dezvoltarea şi modernizarea activităţilor proprii .