Iasi - Rosia Montana, de la Facultatea de Geografie si Geologie - Departamentul Geologie (Al. I. Cuza) la 660 km departare (580 km cu trenul si aproximativ 80 km cu autobuzul) in inima Muntilor Apuseni.
Pana sa ajung in Rosia Montana am tot auzit pe la televizor, ziare, practic in toata media: "Salvati Rosia Montana", "Pro Rosia Montana(RMGC)" si sunt foarte sigur ca sunt multi care striga asta doar "din" ziare, de la prieteni(e), doar pentru ca e la moda sa fii impotriva "cuiva" sau pro - practic marea majoritate isi urmeaza stapanul (ciobanasul). Cand ii aud pe unii care sunt ferm convinsi de ceva anume, ceva despre care au citit din ziare sau reviste si nu au luat pulsul evenimentelor - vedeti-va de Nichita vostru, Ratoiul sau Vanghelie.
Oamenii de acolo mi-au placut, nu toti bineinteles (intr-o padure verde exista si uscaturi), mi-a placut felul in care cei de la Gabriel si-au exprimat punctul de vedere (proiectul). Nu vreau sa intru in prea multe detalii legate de proiectul lor insa tot ce vreau sa spun este ca: sa faca tot ce au in proiect (mai ales partea cu protectia localitatii Rosia Montana) si sunt "Pentru" si asta atata timp cat nu este nimic concret "de partea cealalta"
"Salvati Rosia Montana". Impresia lasata de ei este una mai putin buna pentru ca e ca si cum un batran (sau mai multi) mi-ar fi dat ca argument la orice as fi spus/intrebat: "cianura! cianura!", "distrugere!", "turism!" etc. Ce am mai observat la domnul de la Centru de informare ("cei" Contra proiectului Gabriel) este ca tinea cu orice pret sa ne "influenteze" cu articole din diferite ziare sau reviste care au fost scrise ca si mine - de cineva; nu vreau sa fiu inteles gresit cu acest cuvant "a influenta" - sincer vroiam ceva concret de la el sau mai concret decat un ziar si o brosura. Nu aveau un proiect pe care sa-l pot vedea sau cel putin nu mi-a/ne-a spus despre el, proiect care sa-i "bata" pe cei de la Gabriel. De ce domnilor (b)ucuresteni, timisoreni, ieseni s.a.m.d ii plangeti de mila pe cei din Rosia Montana ? sunt multi dintre voi care nici nu stiu sa localizeze pe harta Rosia Montana - nu stiu ! Sunt foarte multe tari care folosesc aceste metode in minerit - Cianura - nu este periculoasa daca este folosita asa cum trebuie. Haideti domnilor sa ii acuzam pe toti cei care mai au prin apartamente/case clasicul termometru din sticla cu mercur, si eu am unul ! asta nu inseamna ca nu-mi pasa de mediu in care eu traiesc. Am avut destule discutii cu multi prieteni si toti m-au intrebat de ce "Gabriel Resources" ? cel mai bun raspuns este tot o intrebare: de ce nimeni nu ma intreaba/nu ne intreaba cand vindeti terenuri pentru constructia unor fabrici GIGANT care polueaza non-stop si nu se ia nimeni de ei - voi cei care aveti atatea solutii si sunteti "pro natura" dar practic doar cu gura si cu gandul ca intr-o buna zi o sa ajungeti acolo impreuna cu familia. Foarte multi propun complexe hoteliere, ferme - s.a.m.d. Hai las'o moarta ! maine imi spuneti ca vreti sa faceti telegondola, partii de snowboard/ski sau de ce nu - haide dom'le sa aducem si balciu in Rosia Montana sau circul Globus, ce spuneti?
Ce spune un Abrud-ean: "Ba cretinilor desteptarea, daca e asa bine in muntii vostri de ce nu veniti voi sa stati aici. Ca eu stau de citeva zeci de ani , uitindu-ma la toti belitii care vin sa ne dea sfaturi despre ce si cum sa facem, dar numai locuri de munca nu sunt. Veniti si creati locuri de munca, si atunci ma inchin tuturor, nu va pronuntati cei din bucuresti ca voi sunteti miezul ... , vezi doamne la voi se trage ora exacta si aveti dreptul sa trimbitati. Oare v-ati intrebat care e rata somajului in zona, oare v-ati pus problema cum e sa traiasca o familie de 5 persoane din 500 RON /luna. Nu sunt un timpit sa cred ca proiectu acesta va aduce doar lucruri bune, va aduce si rele dar prefer sa-mi cresc copii intre betoane decit pe plaiuri pline de flori si rupti de foame, fara a avea banii pentru a-i trimite la scoli, de ce doar copii vostri sa beneficieze de asemenea drepturi? domnilor din marile orase, poate nu stiti ca ne-ati abandonat cu tot ce inseamna protectie sociala in aceasta zona daca tot vorbim de un stat de drept .
Probabil daca se fura mai mult si se da in cap de foame VA TREZITI si voi mortilor din patriotismul de doi bani ce-l dovediti cind luati atitudine despre o zona despre care nu stiti nimic. Daca e atit de bine POFTITI SI TRAITI AICI. Pina atunci gura mica pentru ca nu dati dovada decat ca mincati .... A vorbit unul din Abrud, nu unul din capitala suliii sau nu stiu ce oras important. De aici in colo mucles!"
Ar fi foarte multe de spus legat de Rosia Montana ca si viitor vorbind, insa sunt mult prea multe intrebari la care degeaba imi raspunde cineva - pentru ca nu am sa inteleg (cel putin acum).

De ce au peste 80 % din case cumparate daca multe din ele vor fi in asa zisa "zona protejata" ?
Pentru cei care striga "Salvati Rosia Montana": De unde atatia bani ? Am observat ca sunt foarte multe organizatii care striga acelasi lucru, intrebarea este: de ce nu sunt alaturi de acei oameni din localitate care nu vor sa vanda ? de ce nu am vazut nici un mesaj "Salvati Rosia Montana" ? de ce nu au incercat "ei" sa faca/sa construiasca/sa inceapa ceva nou, ceva care sa poata resuscita Rosia Montana - doar vorbe! ("Salvati Rosia Montana", "Cianura! Cianura! ...").

Va mai curge multa cerneala pe acesta tema, eu unul sunt Pro Rosia Montana ca si Geolog (vorba unui amic) dar ca simplu om - dincolo de partea profesionala sunt neutru - sunt prins la mijloc.

Geochimisti in Rosia Montana

O saptamana pe care nu am sa o uit - niciodata ! O saptamana unicata, de care 'mi pare rau ca s-a terminat - tocmai s-a terminat. Am fost in cariera (Cetatea), la Muzeul Mineritului, in Galeria Romana, la European Drinks, Pestera Ursilor, Scarisoara, in cariera (Rosia Poieni), Detunata Goala, localitatea Brad, Cetatea Deva, Castelul Huniazilor sau Castelul Corvinestilor (Hunedoara), am facut baie in lac, am jucat biliard, am ciocanit, am luat probe din raul Rosia - am facut de toate. Oricat as incerca sa spun ce am facut/unde am fost/ce mi-a placut - mereu ar fi cate ceva de adaugat, ceva ce nu am mai spus. La cat de mult iubesc eu cele mai mici detalii, credeti-ma pe cuvant - nu as fi in stare sa povestesc totul cu lux de amanunte, am trait o saptamana atat de frumoasa incat o plang si acum, sunt sigur ca toti cei care am fost o plang ca si mine - ca s-a terminat! Oricat as incerca sa-mi spun parerea despre "cum a fost ..." mereu mi se face pielea gaina aducandu-mi aminte de acele momente. Voua, celorlalti care nu ati fost in Rosia Montana - duceti-va !!! Eu unul acolo mi-as petrece vacanta, acele momente in care am nevoie de relaxare, de "normal". Va multumesc dragi colegi pentru tot - ce-i drept poate ca au fost mici certuri, invidii, neajunsuri, s.a.m.d - eu unul le uit gandindu-ma ca intr-o saptamana ne-am cunoscut atat de bine cat nu am fi facut-o intr-un an de zile sau poate doi ... sau cine stie ? Multumesc tuturor care au facut posibila aceasta saptamana si prefer sa nu dau nume; eu ii stiu, poate ca nu pe toti, poate ca nu-i stiu si pe cei din "spate" ... insa ei stiu si asta ma face sa ma simt bine, sa ma simt fericit. Va multumesc !

Candva voi scrie mai multe, mai multe din ce am facut sau poate cine stie? domnul Pintilei a zis ceva ce nu am sa uit decat - "acolo si atunci": " ... aici vom face gratar ... da, da ... aici la foisor si vom povesti ce am facut toata saptamana" ... vom povesti cu totii - impreuna !

Al vostru coleg, Apopei Andrei Ionut (Creasta) - Al. I. Cuza - Geochimie.

Astazi am avut ocazia sa particip la o lansare de carte: HOTIA LA ROMANI, a lui Marius Ghilezan.
Am apucat doar sa o rasfoiesc dar mi-a lasat impresia de parodie, o tragi-comedie de un umor fin, de o subtilitate fragila, o rascolire delicata de istorie si istorii si istorisiri, de etimologii si psihologie, de literatura si politica si marketing si... Dumnezeule, pare un ghiveci, nu-i asa?! Ei, bine, nici pe departe!
Iata cum este impartita cartea, pe capitole: cuvant-inainte (Cornel Nistorescu); hotia la romani; moralitatea - ca stare de tensiune impusa de constiinta; cultura placerii; si alti crestini jefuiau; elocinta raului, nascator de bine; capatuiala; in Miorita, baciul moldovean este omorat pentru ca era mai ortoman; tulburarile metafizice, tablouri de arta naiva; autoritatea, mult pretuita; la inceput a fost cuvantul; riturile de trecere, furtul miresei si frica de moroi; semnele Apocalipsei printre argouri si jargoane; "Ce 'ot e copilul meu!"; un simplu caz psihologic; actiunea "prostit babe"; caderea in obisnuinta si mansardarea raului; lipsa unei culturi si fuga in ironie; comunismul nu a dat, doar a luat!; de la "mit stock" la baronii post-ceausisti; FSN-ismul sau "cum s-o-mpartit norocu'..."; coruptia de unii inventata; de la inginerii financiare la gainaria de toate zilele; de la Legea Talionului la Codurile Penale moderne; Decalogul, necunoscut; de ce fura romanii?; jocuri bune, jocuri rele; plagiatul nu suna rau; alegeri furate, destine pierdute, minciuni patriotice; finalul ca ultim inceput; cuvant-inapoi (Bedros Horasangian).
Si toate acestea, tratate in doar 150 de pagini (cu toatele!)...
"Furtul la romani e sport national. La siretlicuri sunt campioni. Daca s-ar desfasura olimpiade, podiumul ar fi asigurat. Ceva este totusi neobisnuit. Se pune multa pasiune in joc. Exista insa un acompaniament comic, unic in lume, in acest proces cu agresori volatili si victime neanuntate. Romanii fac haz de necaz. Dupa ce au patit-o, pagubitii nu cad in stare de colaps, isi scuipa in san si rostesc intremator: "Mai rau sa nu fie!"."
"La romani, vorba populara veche: "cine fura azi un ou, maine va fura un bou" s-a adaptat contextului: "cine fura un ou e un bou". Asta ca o bascalie la mult-comentatele condamnari cu ani grei de puscarie pentru insusirea necuvenita a unei gaini si la necunoscutele sentinte pentru devalizarea bancilor nationale."
"E clar ca oriunde in lume - si istoria civilizatiei ne-a dovedit-o - razboaiele au avut ca prim scop jefuirea altor triburi. Secole de-a randul, popoarele s-au luptat pentru dobandirea bogatiilor, a teritoriilor altora prin crima si jaf armat. Ce erau "sfintele" cruciade decat campanii de praduire? Principalul scop de eliberare a Ierusalimului nu a fost niciodata realizat. Pana si azi se mai duc lupte intre crestini si pagani pe teritoriul unde s-a nascut Iisus Hristos. Din istorie se stie ca Cetatea Sfanta se afla de multa vreme in mainile arabilor musulmani, oameni civilizati care nu deranjau cu nimic pelerinii veniti sa se inchine la Mormantul Sfant. Un cavaler parlit si avid dupa castig, Othon de la Roche, prin 1.200 DC a impachetat Giulgiul lui Cristos, gasit printre obiectele sfinte din Manastirea Vlahernelor, si l-a trimis spre vanzare la unchii sai. Astazi, obiectul din Torino e considerat o minune."

Am citit o carte incredibila... pe nerasuflate... titlul spune totul despre continutul ei...

Inca de cand am deschis-o (la intamplare, sa o spicuiesc, asa cum fac mereu cand vreau sa vad daca mi-ar placea sa citesc acea carte), am fost de-a dreptul uimita de ceea ce mi-au vazut ochii: esenta intregii cunoasteri a barbatilor, privind natura femeii, este continuta intre filele acestui adevarat roman psihologic...
Iata cum este descrisa cartea:

"Barbatii si femeile si-au tinut companie de milioane de ani deja, dar intrebarea inca persista: ce stiu barbatii cu adevarat despre sexul frumos? Aceasta cutremuratoare opera enciclopedica a celebrului Knott Mutch, specialist in antropologia sexelor, in mod sigur va face sa fie uitate toate prejudecatile exagerate.
Barbatii pot acum sa citeze capitole si randuri intregi din aceasta carte care pune capat disputelor si de asemenea pot respinge atacurile nebunesti si iresponsabile la adresa cunoasterii lor asupra misterului feminin.
"Mama, ce calatorie a ego-ului, sunt cel mai tare!" a exclamat autorul in cadrul unui talk-show transmis pe mai multe canale de televiziune simultan.
Pentru a descoperi adevarul incontestabil despre ce stiu barbatii in aceasta privinta, dl. Mutch a trebuit sa isi formeze o privire de ansamblu: examinand indeaproape secole de istorie universala, el a extras cunoastrea esentiala si eficienta de la persoane dinamice care stiu sa faca diferenta intre succes si infrangere. Prim-ministri si presedinti, oameni de afaceri, monarhi, oameni de stat, soti, fii, bunici si toti acei necunoscuti experti in relatiile cu femeile, politia, armata, terapeutii care trateaza complexul Oedip, cu totii au impartasit cu generozitate ceea ce stiau si - iata! - totul este cuprins aici...
In timp ce adevaratii barbati au aclamat munca inovativa a lui Knott Mutch, ramane totusi o fractiune de opozanti (desculti) care vor cu disperare sa il condamne pe distinsul autor: o adunatura de misoginism prost informat. Brrrr! Asa cum a spus si Juvenal, de mult, in apararea sa: "Difficile est saturam non scribere."
Asa ca, fiti atenti: aceasta nu este o carte destinata emotiilor ieftine. Aici nu sunt nici fantezii inselatoare despre misterele corpului uman, nici ode inaltate bucuriei comunicarii interpersonale si asa mai departe, nici capricii slabute, nici bolboroseli extatice despre uniunea perfecta dintre yin si yang.
La urma urmelor, aceasta este o carte despre barbati. Ochiul calm si detasat al ratiunii guverneaza aceasta alcatuire. Asa ca, nu va panicati baieti !!! Totul este sub control.  Serios! Nu, chiar asa e. Haideti sa ne unim. Nu ne costa mult."

Ascultati-mi sfatul si cautati aceasta carte; rasfoiti-o si minunati-va de intreaga intelepciune pe care o contine, pe care v-o puteti insusi la un pret de nimic... Este una dintre cartile care mi-au placut in mod deosebit, prin ineditul ei... Imi voi aminti de ea intreaga viata, cu mare placere... Cautati-o... si atunci veti intelege de ce!...  ;)

In deschiderea acestui subiect, va invit sa vizionati un videoclip incredibil... eu l-am urmarit cu respiratia taiata...Este un colaj cu imagini din Univers, atat de frumoase, atat de impresionante, incat orice comentariu se dovedeste a fi de prisos...

Dupa ce imi voi fi recapatat respiratia, voi incerca sa leg cateva vorbe despre acest subiect asupra caruia, cu siguranta, multi ar dori sa stie mai multe... eu, una, cu siguranta as dori sa stiu mult mai multe...

Iata despre ce ar fi vorba in acest film, pe scurt: crestinism, 9 septembrie si Rezervele Federale ale USA. Ce treaba au unele cu altele? Se pare ca ar fi un motto care spune: "Dezbina si stapaneste!"... Mai apoi, e vorba despre manipularea societatii prin generarea sentimentelor de teama si dezbinare, prin care oamenii sunt rupti complet de lumea reala in care traiesc.

Explicatia mai mult decat originala prin care se justifica "inventarea" lui Iisus este mai mult decat socanta... Realitate sau simpla mistificare? Daca m-as pricepe mai bine la istoria religiilor, poate ca nu as mai fi atat de bulversata... Si m-am gandit de atat de multe ori ca ar fi interesant sa citesc ceva din domeniul asta... Ufff, niciodata nu avem timp pentru tot ce am dori sa facem...

Si, ca si cum asta nu ar fi fost de ajuns, vine urmatoarea parte a filmului, in care ni se explica manipularea lumii prin intermediul bancherilor americani, la inceputul sec. al XX-lea. Mai apoi, se vorbeste despre "de ce se fac razboaiele si cum anume se nasc si cresc ele"...

Si, precum bomboana de pe coliva: se explica "misterul" celor intamplate la 9 septembrie, cine a pus la cale operatiunea, cum si de ce... Si cum au fost musamalizate tot felul de chestii... Ti se blocheaza neuronul, nu alta! Auzisem de acest film de ceva vreme dar nu am avut curaj sa il vad; acum, nu am mai rezistat ispitei, mai ales ca un prieten mi-a spus ca trebuie vazut, e ceva cu totul iesit din comun... Chiar este; inca nu mi-am revenit din soc, desi au trecut mai bine de 24 de ore de cand am terminat vizionarea lui...

Informatiile provin din surse diverse; sunt puse cap la cap si este obtinut un scenariu prin care se explica felul in care guvernul american, institutiile si "puternicii economiei" manipuleaza oamenii prin spalarea creierelor si tinerea in nestiinta, ori cum se pregateste implantarea de cip-uri cu ajutorul carora sa fie "anihilati" rebelii... 

Partea I-a prezinta o serie de comparatii intre credinte astrologice pagane comparate cu religii mai mult sau mai putin moderne; partea a II-a scoate in evidenta aspecte puse sub semnul intrebarii, privind evenimentele din 9 septembrie; partea a III-a vorbeste despre Banca Federala de Rezerve: formare, evolutie, miscari de culise, mecanisme de control al economiei.

Concluzia: nimic nu e asa cum pare, traim intr-o permanenta minciuna... DEPRIMANT... Inca o data va avertizez: daca nu stati bine cu inima, nu riscati!... Dar, daca va credeti in stare, veti trai un adevarat cosmar, cu imagini, sunete, idei incredibile...

Nici nu ma pot gandi ce ar insemna daca toate acestea ar fi ADEVARATE!...

Aseara am vazut un film numit exact asa: "Un adevar incomod". Adevarul este ca informatiile (argumentate stiintific) sunt mult mai mult decat incomode: sunt de-a dreptul inspaimantatoare!... Va recomand din suflet sa incercati sa faceti rost de el si sa il vedeti (eu ii multumesc foarte mult prietenului care mi-a prilejuit aceasta vizionare!) si, dupa aceea, sa meditati pe aceasta tema: incalzirea globala. Chiar nu e o gluma, este inspaimantator de cata inconstienta poate da dovada rasa umana... Naratorul este Al Gore, fost Presedinte al USA si „lucrator in slujba Americii” in timpul lui Clinton; iata ce mentioneaza wikipedia in aceasta privinta:"A prominent environmental activist, Gore was awarded the 2007 Nobel Peace Prize (together with the Intergovernmental Panel on Climate Change) for the "efforts to build up and disseminate greater knowledge about man-made climate change, and to lay the foundations for the measures that are needed to counteract such change. He also starred in the Academy Award - winning documentary on the topic of global warming, An Inconvenient Truth. In 2007, Gore helped to organize the July 7 benefit concert for global warming, Live Earth.”La aceasta adresa http://www.climatecrisis.net/trailer/  puteti vedea trailer-ul; tot aici puteti gasi si alte informatii privind aceasta productie.

Mai am de vazut cateva filme la fel de cutremuratoare (de fapt, asta e un adevarat HORROR - dupa cum spun si realizatorii, este "cel mai de groaza film pe care l-ai vazut vreodata"), va impartasesc eu ce e si cu ele... ;)

Aceasta scriere, Atelierul de clopote, mi-a "aparut in cale" intr-un moment in care cred ca aveam mare nevoie sa o citesc; mi-a confirmat parerea ca arta (sub orice forma a ei) trebuie "consumata" atunci cand ai starea psihica potrivita, altfel nu o poti percepe in toata profunzimea ei...  M-a captivat incredibil (am citit fragmentul prezentat la adresa de descarcare; inca nu imi dadeam seama daca aceasta scriere este "compatibila" cu mine; dar am hotarat sa incerc sa o citesc; si bine am facut!). Exista cateva fragmente atat de potrivite pe sufletul si conceptiile mele, incat m-am intrebat de multe ori daca, intre mine si scriitor, nu existasera momente de telepatie (nu stiu care dintre noi ii transmisese celuilalt informatia; cu atat mai mult cu cat nici nu ne cunosteam! :) )... Just kidding! Nu pentru ca nu as crede in telepatie! ;) Cred ca adevarul este ca amandoi, asemenea multor altor oameni, am trecut prin trairi care ne-au determinat anumite "modelari" ale sufletelor si mintilor... Totul este sa poti constientiza si fructifica aceste "cizelari" si, cel mai important, sa le impartasesti si altora, spre a-i ajuta ca - la randu-le - sa se auto-propulseze spre orizonturi spirituale cat mai inalte...

Am descoperit cuvinte sau fraze care m-au rascolit profund, chiar pana la lacrimi, care m-au infiorat pana la ultimul atom al organismului, amintindu-mi de anumite momente cruciale prin care trecusem, momente care schimbasera macazul calatoriei mele prin aceasta viata, in mod de-a dreptul dramatic... Gandurile mi-au tresarit surprinse atunci cand si-au vazut chipul reflectat in oglinda randurilor pe care le citeam: s-au privit cu interes, curiozitate, placere... si au zambit, multumite... Emotii incontrolabile au tasnit din mine spre inafara, sub forma solutiei sarate numita generic "lacrimi", tinand mortis sa participe la revelarea adevarului, sa fie acolo, aproape, sa il poata simti asa cum Toma simtise semnul cuielor in palmele lui Iisus... Iar sufletul meu orchestra aceasta traire, vibrand din ce in ce mai cristalin, inaltandu-se in plutiri din ce in ce mai celeste...

Asemenea personajului principal, Sotir (pana si numele alese au semnificatii de mare profunzime), am "sapat" in cautarea intelesurilor si Adevarului, am calatorit in timp inapoi, spre origini, chiar pana in apropierea momentului aparitiei vietii, incercand sa percep CE si DE CE se intampla cu noi, cu mine... care este "traiectoria galeriei pe care trebuie sa merg" in scotocirile mele de om infometat de adevar, de cunoastere, de viata... Nu m-am temut ca imi voi zdreli degetele, am sapat cu inversunare, cu hotarare, cu dorinta, nu am lasat nimic sa imi curme inaintarea... singurul care putea face asta era Dumnezeu... dar El nu a facut-o; dimpotriva, ca si in cazul lui Sotir, ranile palmelor mele mi-erau ingrijite in scurtele rastimpuri de odihna... Am trait acea senzatie de "nu ma pot opri pana cand nu voi ajunge la capat", am ars de dorinta de a afla, prin propriile puteri, ce e acolo... Este o dorinta careia nu i te poti impotrivi: odata ce ti-a intrat in sange si suflet, te stapaneste si exploateaza cu neindurarea unui tiran... pana la epuizare... a ta si a tainei... Si, tot asemenea lui Sotir, iti poti afla linistea abia dupa ce ai reusit sa aduci la viata glasul clopotului faurit de tine insuti(insati)...

Spre marea mea rusine, habar nu aveam cine era Morricone; acum stiu… Coloana sonora este chiar incredibila: muzica te patrunde pana in cele mai intime unghere ale sufletului, rascolindu-le cu atata insistenta, incat ramai uimit afland ce exista acolo, trairi pe care nici nu le banuiai, macar; un sentiment coplesitor de pace si inaltare se naste si se dezvolta atat de viguros si hotarat, incat nu i te poti impotrivi, nicicum…

Ca o paranteza: am ramas uimita sa regasesc un fragment dintr-una dintre melodii (scurt, e adevarat), intr-o comedie, unde s-a pomenit si numele compozitorului! In acelasi film, “cateva minute mai incolo”, acelasi personaj o ruga pe amica lui sa ii promita ca va vedea acest film, extraordinar, care lui i-a schimbat viata… Incredibil mesaj (aproape subliminal, as spune!)! Intr-un film de comedie!...

Si mai incredibil este ca aceste cuvinte rostite de el… chiar spuneau adevarul! Este un film care, daca i-ai inteles mesajul, iti poate schimba viata… Scenariul are la baza intamplari reale. Iar regia si interpretarea actorilor mi se par de exceptie… Mi-ar aduce mare bucurie daca vi l-as putea darui, voua, tuturor! Macar celor din Bucuresti sau in trecere pe aici… Daca vreti sa il vedeti, o sa incerc sa va fac o copie (sa vad daca merge); daca nu, prietenii il pot vedea macar acasa la mine…

Este vorba despre o misiune infiintata de calugari iezuiti… si de incredibilitatea capacitate cameleonica de care poate da viata dovada… O data in plus, iti vine sa spui, la sfarsitul acestui film: “Never say never!”…

“Bine, bine”, puteti spune, “si unde e legatura intre un film artistic si acel citat din Corinteni?”. “Ai putintica rabdare, monser!”.

La un moment dat, unul dintre calugari ii inmaneaza unui alt personaj o carte pe care sa o citeasca pentru a invata sa paseasca pe Cale; si acesta citeste cu voce tare… exact fragmentul de la sfarsitul citatului pe care vi l-am dat: “Cand eram copil…”.

Cand l-am auzit pentru prima oara, parca mi s-a infipt in creier; revazand filmul de mai multe ori, mi “s-a cuibarit si mai confortabil” acolo.

Cand, in urma cu 4-5 zile – in cadrul unei discutii foarte interesante purtata cu o prietena a mea – aceasta mi-a citat fragmentul cu pricina, am inmarmurit: era in creierul meu si nu imi dadeam seama de unde il cunosc; parca era crescut de acolo si de aceea nu reuseam sa imi amintesc de unde il stiu… incredibila senzatie!...

Gandindu-ma un pic la intregul citat, mi-am dat seama ca acele cuvinte pot fi considerate raspunsul la intrebarea pe care atat de multi si-o pun: “Care e rostul nostru pe Pamant?”… Citite cu o anumita intonatie, la o anumita viteza, sunetele se vor inlantui ca o melodie de rugaciune, cu valurele delicate care ne vor transporta sufletul spre ceruri, intr-o miscare lina dar constant ascendenta. Ce poate fi mai important in viata, decat “acestea trei: credinta, nadejdea si dragostea. Iar mai mare dintre acestea este dragostea”? Dragoste = Iubire; iar Dumnezeu este Iubire; si Nadejde; si Credinta... Ce altceva poate fi mai de pret in viata unui om? Absolut nimic... QED si U+220E (quod erat demonstrandum = ceea ce trebuia demonstrat; End of Proof = sfarsitul demonstratiei). Cine are urechi de auzit, ochi de vazut si minte de priceput, sa auda, sa vada si sa inteleaga... Amin!