Asta înseamnă că persoana cu cel mai mare salariu declarat din Capitală a încasat anul trecut în fiecare lună câte 120 de salarii medii nete pe economie, conform nivelului actual, şi peste 135 la nivelul de atunci. Pe poziţia secundă s-a situat un salariat care vine tot din domeniul consultanţei, dar care lucrează la o firmă cu sediul în sectorul 2. Contul acestuia a fost alimentat în fiecare lună cu 36.060 de euro. Ultimul loc de pe podium este ocupat de salariatul unei firme care are obiect de activitate fabricarea de maşini automate de prelucrare a datelor.

Acesta a primit 24.166 euro, lunar. Următorul clasat provine de la o firmă de construcţii din sectorul 2, iar salariul net al acestuia a fost de 22.097 euro. Pe poziţia a cincea întâlnim primul anagajat care nu vine din mediul privat, ci de la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA). Salariul lunar net al acestuia a fost de 22.060 de euro.

După ceRoxana Ciuhulescu a încheiat o poliţă pentru a-şi proteja tot corpul, Aura Urziceanu şi-a asigurat vocea pentru un million de euro, iar fotbalistul Ciprian Marica şi-a asigurat picioarele pentru 4 milioane de euro, o altă “vedetă” autohtonă s-a gândit să-şi partea anatomică cu ajutorul căreia îşi câştigă existenţa. Drept urmare Alina Plugaru  s-a gândit să-şi asigura păsărica. Actriţa cunoscută de români din filmele pentru adulţi s-a adresat mai multor firme de asigurări, pentru a solicita oferte. Şi cum ofertele au cam întârziat să curgă, Alina a luat problema în mâini şi într-un final a “dovedit-o”, actriţa porno reuşindsă cadă la înţelegere cu o agenţie (cu toată agenţia), asigurându-şi organele genitale.

Potrivit site-ului libertatea.ro, Alina Sugaru a declarat : “Nu va fi uşor, mai ales că românii nu au auzit de aşa ceva. Am o temă dificilă pentru agenţii de asigurări: vreau să îmi asigur comoara”.

Din pură curiozitate am căutat în DEX semnificaţia cuvântului comoară, adică exact ce se laudă blonda în cauză că vrea să-şi asigure.

Aşadar - COMOÁRĂ, comori, s.f. Grămadă de bani sau de obiecte de preţ - păstrate sub lacăt, ascunse în pământ etc. – din sl. komora. Sursa: DEX '98

comoáră (-óri), s.f. – 1. (Înv.) Vizuină, bîrlog, ascunzătoare. – 2. Grămadă de bani sau de obiecte de preţ îngropată în pămînt sau ascunsă. –, din sl. komara „încăpere“

Acum îmi pun întrebarea – ce a mai rămas la păsărica Alinei Plugaru de descoperit, ce nu a fost expus explicit în public, ce a mai rămas ascuns la ea, unde ?

Probabil că aceiaşi agenţie de asigurări a Alinei o să-i asigure şi chelia lui Băsescu, că cine ştie poate îi creşte părul la loc sau să-i asigure tripla personalitate a lui Vadim.

Mai mult am aflat ca in cazul medicamentelor pentru diabeticii de orice fel, s-au schimbat putin lucrurile: pentru pacient e la fel ca inainte - medicamentele sunt pe retete gratuite si deci ei nu platesc nimic - insa s-a gandit "statul" ca ar fi bine sa contribuie si farmaciile la bunastarea pacientului nu numai statul. Astfel, farmaciile primes medicamentele pentru diabetici cu pret impus, cu adaos minuscul si in plus de asta farmaciile trebuie sa suporte si ele o pierdere de x procente care reprezinta fix adousul! :) Nu stiu daca ma mai urmariti; pe scurt, farmacia plimba marfa de la depozite catre pacienti avand un castig egal cu ZERO. Culmea ironiei este faptul ca pe ecranul calculatorului iti apare un mesaj: farmacia poate sa creasca pretul medicamentelor pentru a-si recupera pierderea de x procente, insa aceste medicamente vin cu pret impus ceea ce se traduce prin faptul ca nu iti este permis sa cresti pretul peste pretul maximal impus! Foarte tare, nu?! Ipotetic vorbind, chiar daca tu pui pret mai mare, daca omul vine cu reteta gratuita el oricum nu plateste nimic, ceea ce s-ar traduce prin faptul ca o sa-ti recuperezi pierderea de la pacientii care vor sa cumpere medicamentele la liber, adica foarte putini!

ATENTIE! FARMACIA TATALUI MEU NU ESTE FARMACIE DE STAT!!! si totusi statul ma obliga sa am o pierdere de x %. De ce?

Bonus:

- nu ai voie sa refuzi nicio reteta pe diabet;

- esti obligat sa ai in farmacie medicamente de diabet;

Sursa poza

Spicuiri din contract:"

3. OBIECTUL ASIGURARII

Prin aceasta polita se asigura:

3.1 Banii (numerar) si/sau alte valori (pietre pretioase, obiecte sau lingouri din platina, aur, argint, hartii de valoare,timbre, etc.) aflate in seifurile Asiguratului;

3.2. Banii in numerar si/sau valorile, pe timpul transportului efectuat cu mijloace de transport adecvate, conform paragrafului 5.2.2.

3.3. Potrivit prezentei polite de asigurare, se asigura valorile pe timpul transportului, din momentul depunerii ultimului colet in vehiculul transportator si pana in momentul scoaterii ultimului colet din vehiculul transportator la punctul de depunere/livrare.
3.4. {n cazul unui tranport mixt cu doua sau mai multe mijloace de transport, asigurarea cuprinde si transbordarea/transferarea valorilor dintr-un mijloc de transport in alt mijloc de transport.

4. TERITORIALITATE

4.1 Asigurarea este valabila pe intreg teritoriul Romaniei.

5. RISCURILE ACOPERITE

5.1. In baza prezentei polite, ..... acorda despagubiri pentru:

5.1.1 pierderea valorilor din orice cauza, intamplata in timpul perioadei de asigurare cu conditia ca seifurile sau cutiile de siguranta care contin valorile sa fie tinute incuiate, cheile fiind intotdeauna pastrate de salariatul Asiguratului desemnat special in acest sens;

5.2. Asigurarea se incheie numai in conditiile in care sunt indeplinite urmatoarele masuri de siguranta:

5.2.1. - introducerea si/sau scoaterea valorilor din mijlocul de transport spre punctul de depunere/livrare, sau dintr-un mijloc de transport in altul, sa fie efectuata sub paza, eventual dotata cu armament;

5.2.2. - transportul valorilor sa se efectueze numai cu mijloace de transport destinate si omologate special pentru acest scop, sau dupa caz, cu mijloace de transport neomologate pentru aceasta, cu conditia respectarii normelor de securitate adecvate.

6. EXCLUDERI

.... nu acorda despagubiri pentru:

6.1 Orice pierdere intamplata datorita fraudei sau lipsei de onestitate (necinstei) a reprezentantilor, angajatilor sau prepusilor Asiguratului ori a companiilor angajate in transportul si securitatea valorilor.

6.2 Razboi (chiar nedeclarat), razboi civil sau operatiuni de razboi, invazie, ocupatie militara, insurectie, tulburari civile, revolte, greve, greve patronale, acte de terorism sau sabotaj, dictatura militara sau uzurpare de putere, conspiratie, confiscare, nationalizare, expropriere, rechizitionare, distrugere sau avariere din ordinul oricarui guvern de drept sau de fapt sau oricarei autoritati publice.

6.3 Lipsuri datorate erorilor sau omisiunilor.

6.4 Pierderea banilor intamplata in localul Asiguratului sau in alte incinte, care nu sunt special amenajate pentru efectuarea de plati sau incasari in numerar, cu exceptia cazului in care banii se gaseau incuiati in seifuri.

6.5 Pierderea sau avarierea cauzata, produsa sau agravata de:

- radiatii ionizante sau contaminare prin radioactivitate de la orice combustibil nuclear sau deseuri nucleare;

- influente ale substantelor radioactivive, toxice, explozive sau alte asemenea, provenite de la instalatiile nucleare sau a unui component nuclear a acestora.

6.6 Pierderea valorilor din vehicule nepazite.

6.7 Pierderi acoperite prin polite de fidelitate."

"

Harvi Wallbanger nu este numele real al sefului executiv al agentiei, însa aceasta

a precizat ca "în aceasta meserie se lucreaza doar cu pseudonime". Victoria Independent Providers este o organizatie legala, înregistrata ca si corporatie canadiana. Fondatorii companiei sunt fostii directori ai Victoria Prostitutes Empowerment Education and Resourse Society. Ei au creat Victoria Independent Providers pentru a ajuta prostituatele sarace, prin donarea unei cote din profitul companiei. "Angajatele" firmei pot cumpara actiuni ale corporatiei, a spus Wallbanger. Potrivit acesteia, Victoria Independent Providers intentioneaza sa achizitioneze o proprietate, care sa opereze atât ca bordel, cât si ca domiciliu pentru "angajate".

• Documentele eliberate de organele in drept :

  • PV politie original in cazul accidentelor cu mai multi participanti ;

  • Anexa 2 politie si Autorizatie de Reparatie ;

  • Dovada privind furtul total/partial privind autovehiculul ( se poate prezenta si ulterior) ;

  • PV Pompieri, in cazul incendiilor.

• Copie dupa Contractul de Asigurare Facultativa ;

• Copie dupa certificatul de inmatriculare ;

• Copie dupa Cartea de Identitate sau a Buletinului de Identitate al persoanei imputernicite ;

• Copie dupa Cartea de Identitate sau a Buletinului de Identitate, precum si dupa Permisul de Conducere al celui care a fost la volan ( in cazul in care vinovat de producerea accidentului este Autor Necunoscut, nu mai sunt necesare) ;

• In cazul in care la volan a fost o alta persoana decat proprietarul sau imputernicitul, va fi necesara si prezenta acestuia pentru declaratie privind modul de producere a evenimentului.

• Cu documentele mai sus prezentate, asiguratul se va prezenta la :

  • Centrul de daune - Calea Vitan nr. 242, sector 3

  • Sucursalele Judetene ale BCR Asigurari SA. in care au avut evenimentele rutiere.

Cine poate anunta evenimentul si cine se poate prezenta la constatare:

• La deschiderea dosarului de dauna, in cazul in care asiguratul este o persoana fizica, se va prezenta la constatare numai proprietarul, o ruda de gradul unu, sau imputernicitul notarial al acestuia.

Pentru persoane juridice este necesara prezentarea unei delegatii sau imputerniciri din partea proprietarului.

Program constatari BCR asigurari - Bucuresti

Program	Punct de Constatare	Adresa	Telefon/Fax
LUNI-VINERI 800 – 1630	CENTRUL DE DAUNE BCR ASIGURARI	Calea Vitan, nr. 242, Sector 3, Bucuresti	Tel: 021.304.51.00 021.304.51.01 021.304 51.02 021.304 51.03 Fax: 021.304.51.06 021.304 51.07

]]> http://expertgrup.wordpress.com/?p=6 Mon, 21 Jul 2008 06:41:13 +0000 expertgrup http://expertgrup.wordpress.com/?p=6 Realitatea Economica nr. 4 - Situaţia sectorului de asigurări din economie denotă calitatea mecanismelor unei economii de piaţă precum şi nivelul de trai al populaţiei. În 2007, pieţei de asigurări din R. Moldova i-a revin doar 1,36% din PIB, iar densitatea asigurărilor a fost de 12,2 EURO pe când în România această cifră este de 80 EURO. Astfel, piaţa de asigurări din ţară cunoaşte cel mai scăzut nivel de dezvoltare dintre ţările Europei Centrale şi de Est ceea ce reflectă situaţia economică per ansamblu din R. Moldova.

Noua Lege cu privire la asigurări care a intrat in vigoare acum un an (mai exact, la 6 aprilie 2007), a marcat o nouă etapă în procesul de maturizare a sectorul de asigurări din ţară. Conform acestei legi, companiile de asigurări sunt obligate să-şi majoreze eşalonat pe parcursul a 5 ani volumul capitalului social până la cel puţin 15 milioane lei, iar până la 6 aprilie a.c. acestea erau deja obligate să deţină un capital social minim de 4 milioane lei. Stabilitatea şi solvabilitatea financiară a unei companii de asigurări depinde în primul rând de volumul capitalului propriu, iar capitalul social constituie o componentă esenţială a acestuia. Astfel, este de aşteptat că noua reglementare va contribui la consolidarea sectorului de asigurări. Care este impactul acestei legi şi cum se dezvoltă piaţa de asigurări la un an de la adoptarea acesteia?

În 2007 volumul primelor de asigurare subscrise a fost superior celui din 2006 cu 29,4% (vezi tabela 1). Iar în primul trimestru al anului 2008, volumul primelor subscrise a crescut cu 35% în comparaţie cu perioada similară a anului trecut. Totuşi, apar multe întrebări la capitolul calităţii acestei creşteri. Or, în Republica Moldova companiile de asigurări îşi construiesc afacerile în mare parte pe baza asigurărilor „CASCO”, răspunderii civile auto şi „Carte Verde”.

Tabel 1: Primele de asigurare subscrise în anii 2003-2007, mil. lei

Sursa: CNPF, Raportul Anual 2007

Prin urmare, tendinţele de creştere a pieţei asigurărilor în Republica Moldova nu reflectă o creştere calitativă a învestiţiilor în economie sau a nivelului de trai, ci influenţa altor factori, după cum urmează:

1. Integrarea Europeană a României care a dus la obligativitatea asigurării pentru călătorii în străinătate şi a majorat tarifele la asigurarea „Cartea Verde” ca urmare a echivalării cu tarifele aplicate în spaţiul European unic .
2. Seceta din 2007 a îndemnat agricultorii să-şi asigurile bunurile şi recolta. Prin urmare, în 2007 asigurarea bunurior agricole a cunoscut o creştere de 3,5 ori faţă de 2006.
3. Dificultăţile întâmpinate de multe întreprinderi exportatoare cu privire la repatrierea mijloacelor băneşti au determinat acestea să-şi asigure riscurile financiare, valoarea cărora a crescut în 2007 de 2,4 ori faţă de 2006.
4. Creşterea popularităţii vânzărilor în leasing a automobilelor noi, precum şi prelungirea contractelor existente, a cauzat creşterea pieţei pentru asigurarea „Casco” care a devenit o condiţie obligatorie la încheierea contractului de leasing. Prin urmare, încasările din asigurarea „Casco” au crescut cu 41,58% în 2007 faţă de 2006.

Astfel, putem constata că trendul ascendent urmărit în ultimii ani pe piaţa de asigurări din R. Moldova este determinat de creşterea vânzărilor pentru câteva produse de asigurare de bază, însă rămâne o problemă diversificarea spectrului de servicii prestate de către companiile de asigurări.

Activitatea companiilor de asigurări are o credibilitate publică modestă. Din cauza lipsei de informare, mai ales în localităţile rurale, aceasta se asociază în primul rând cu asigurarea de sănătate, RCOA, Carte Verde şi CASCO. Prin urmare, clienţii principali a companiilor de asigurări din rândurile persoanelor fizice sunt cei ce posedă mijloace auto şi/sau cei ce pleacă peste hotare. Astfel, în 2007 circa 60% din incasări au fost colectate pe baza asigurărilor mijloacelor auto (RCOA, CASCO, Carte Verde), iar peste jumătate de contracte au fost încheiate pe baza asigurărilor obligatorii .

O altă deficienţă a pieţei de asigurări din R. Moldova rămâne a fi rata scăzută de despăgubiri în comparaţie cu alte state. În 2007, aceasta a constituit 32,5% - aproximativ de 2 ori mai mică decât în ţările europene. Cauza este că fie companiile de asigurări se eschivează de la plata despăgubirilor, fie primele sunt prea înalte. Dacă vom analiza raportul dintre volumul despăgubirilor de asigurare efectuate şi a primelor încasate pentru anul 2007 de către principalele 10 companii de asigurări, vom constata faptul că rata de despăgubire a companiilor-lider este cu mult mai inferioară decât cea a companiilor ce ocupă o cotă de piaţă mai mică. Aceasta se explică, pe de o parte prin faptul că pe piaţa asigurărilor mai persistă concurenţa neloială din partea liderilor de piaţă, iar pe de altă parte, prin politica de penetrare şi marketing agresiv promovate de unele companii mai mici.

Tabel 2: Topul ratelor de despăgubire a companiilor cu cele mai mari încasări de prime, 2007

Sursa: Calcule pe baza datelor CNPF privind indicii de bază a companiilor de asigurări în anul 2007

La capitolul învestiţii străine directe, piaţa de asigurări din Republica Moldova devine tot mai interesantă pentru companiile care sunt lideri regionali şi mondiali din domeniu. Acest fapt a fost demonstrat de venirea pe piaţă a concernului austriac Grawe care a fuzionat cu compania de asigurări „Carat”, iar firma fiică a holdingului rus „Rosgosstrah”, compania cipriotă „Linekers”, a cumpărat 80% din acţiunile companiei „Moldasig” – liderul pe piaţa conform volumului de prime încasate. Noua lege cu privire la asigurări va spori interesul investitorilor străini pentru piaţa de asigurări deoarece odată cu sporirea capitalului social al companiilor creşte şi credibilitatea acestora în faţa investitorilor graţie sporirii nivelului solvabilităţii şi stabilităţii financiare a companiilor de asigurări.

Piaţa moldovenească de asigurări pare să se afle în pragul unor schimbări majore, posedând încă un bogat potenţial neexplorat. Perioada sa de „adolescenţă” se încheie. Noua lege cu privire la asigurări, prin sporirea exigenţelor la capitalul social, va elimina de pe piaţă companiile slabe, ce nu se vor putea conforma noilor cerinţe. Aceasta va spori gradul de concentrare pe piaţa de asigurări precum şi calitatea serviciilor prestate. Exigenţele sporite pentru capitalul social va atrage interesul investitorilor străini pentru aceasta piaţă, care încep a privi mai serios starea de lucruri de pe piaţa de asigurări din R. Moldova.

Proiectul de lege propune ca:

• indemnizatia de somaj, sumele primite de angajatori pentru incadrarea absolventilor, ucenicilor, elevilor si studentilor pe perioada vacantelor si a persoanelor in varsta de peste 45 de ani sa fie in functie de indicatorul de referinta al asigurarilor pentru somaj, stabilit la 500 de lei;
• valoarea indicatorului de referinta sa poate fi modificata prin Hotarare de Guvern;
• contributiile individuale pentru asigurarile sociale de sanatate, respectiv ajutorul lunar rambursabil de care beneficiaza persoanele lipsite de mijloace de existenta, sa fie determinate prin aplicarea unei cote stabilite de lege asupra unei sume fixe de 500 lei;
• contributiile de care beneficiaza personalul neclerical sa fie in suma fixa, respectiv 500 lei.

Totodata, proiectul de lege prevede urmatoarele modificari ale legii 76/2002, privind sistemul asigurarilor pentru somaj:

• plata indeminzatiilor de somaj, precum si a prestatiilor de somaj aferente drepturilor stabilite in conditiile legislatiei in vigoare in alt stat membru al Uniunii Europene de catre institutia competenta in materie de somaj in acel stat, va fi suportata din sursele financiare constituite in cadrul bugetului asigurarilor pentru somaj;
• situatia de suspendare a platii indemnizatiei de somaj in cazul in care beneficiarul acestei indemnizatii pleaca din tara pe o perioada mai mica de 3 luni, tinand seama de prevederile regulamentelor comunitare pentru aplicarea regimurilor de securitate sociala;
• diminuarea de la 3 ani la 1 an a perioadei pentru care angajatorii care beneficiaza de subventia pentru organizarea programelor de formare profesionala pentru proprii angajati au obligatia de a mentine raporturile de munca sau de serviciu ale persoanelor participante la programul de pregatire profesionala.
• scutirea pe o perioada de 12 luni de plata contributiei datorate la bugetul asigurarilor pentru somaj a angajatorilor care incadreaza in munca pe o perioada nedeterminata someri in varsta de peste 45 de ani sau someri care sunt parinti unici sustinatori ai familiilor monoparental.

Citeste mai multe despre bani si salariu pe www.myjob.ro.

Şi ca să nu vă/mă întrebaţi voi, vă spun eu. Da, eu am fost de vină. Adică i-am tăiat faţa BMW-ului în cel mai fain hal. Sincer total, acum, îmi pare rău de băiatul cu BMW-ul. Totul se plăteşte. O fi făcut el ceva... Săracul!

"Astăzi, 29 mai 2008, a avut loc, la Cluj Napoca, seminarul „Dialog cu piaţa regională de asigurări” organizat de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA). Gazdele evenimentului au fost preşedintele CSA, doamna Angela Toncescu, şi 3 dintre membrii Consiliului CSA, respectiv doamna Aurelia Cristea, domnul Dan Constantinescu şi domnul Albin Biro."

Si care mai spune, in dulcea si nemuritoarea limba de lemn:

"Tematica abordată în cadrul întâlnirii a cuprins subiecte de interes precum piaţa asigurărilor în prezent, formarea profesională a intermediarilor în asigurări, protecţia consumatorilor de produse de asigurare..."

Amanunte, pe www.asigurareamea.ro

Acum cum spuneam asta mi s-a parut o varianta atractiva de facut bani pe viitor dar si sa dau 115 lei este totusi o suma pentru un student ca mine si eu zic ca este si greu sa convingi lumea sa se inscrie. Pai daca te gandesti asa 115 lei, oaii pai asta inseamna benzina pentru plimbari in zile cu soare si multe altele.

                   Perioada salariilor mici acordate muncitorilor romani de către companiile multinationale se apropie de final. Cel putin asa reiese din evenimentele petrecute in ultima perioadă (in care angajatii romani au avut rolurile principale) care s-au soldat cu majorări salariale precedate de greve generale. Un economist al think-tank-ului Grupul pentru Economie Aplicată, Liviu Voinea, a declarat că protestele sunt un semn care arată că Romania nu mai doreste să fie privită ca o economie emergentă.
Primul argument pentru care companiile intră pe piata din Romania este costul scăzut al fortei de muncă si al salariilor. Afirmatia este dovedită intrările pe piata romanească a unor branduri celebre ca Nokia, Ford, ArcelorMittal (unde are loc o greva). Mai mult si compania Daimler ia in calcul posibile relocări ale productiei in Romania si Polonia. Liderul confederatiei sindicatelor BNS, Costin Dumitru, ce reprezintă muncitorii din sectorul de automobile si cel naval, a descris grevele ca pe o "lectie acordată multinationalelor". Greva de la Dacia, subsidiara grupului Renault ce produce autoturismul Logan, ar putea prevesti posibile proteste in alte sectoare, potrivit lui Dumitru. In momentul de fată, constructorul auto francez Renault răsuflă usurat că greva de la Dacia a luat sfarsit, in conditiile in care această uzină este responsabilă pentru 10 procente din productia totală a grupului si, in plus, marja de profit a uzinei romanesti este de peste sase procente, adică aproape dublu fată de media de 3,3 procente inregistrată anul trecut de restul grupului auto francez. Luna trecută, muncitorii de la Dacia au intrat in grevă solicitand o majorare salarială de 50 de procente.

Rezultatul grevei
La final, după trei săptămani de grevă in care grupul pentru care lucrau a avut pierdieri financiare semnificative, angajatii de la Dacia s-au multumit cu o majorare de 28 de procente si au reluat lucrul. Argumentul muncitorilor de la Dacia pentru cresterea salarială este simplu, dacă ei produc masini pentru pietele occidentale, atunci ar trebui să plătească un salariu comparabil cu cel al colegilor lor francezi. In momentul de fată salariul lor reprezintă doar a sasea parte fată de salariul omologilor lor de la uzinele Renault din Franta, chiar dacă muncitorii Dacia au beneficiat de o majorare salarială de 140 de procente intre 2003 si 2007, mult peste cresterea inflatiei si cresterea medie a salariilor din Romania. Renault a preluat uzina Dacia in anul 1999 si intre timp a transformat această uzină in unul din stalpii strategiei sale internationale. Dacia produce modelul low-cost Logan, dezvoltat initial pentru pietele emergente dar care intre timp s-a dovedit un succes in tările occidentale. Mana de lucru ieftină si taxele reduse, impreună cu succesul de piată al modelului Logan, au ajutat grupul Renault să facă fată conditiilor dificile de pe pietele mature din Europa Occidentală.
Multinationalele simt presiunile sindicatelor din tările cu mană de lucru ieftină din Europa de Est
Dar Renault nu este singurul constructor care incepe să simtă presiunile sindicatelor din tările cu mană de lucru ieftină din Europa de Est. Majoritatea constructorilor auto din Occident s-au indreptat spre aceste piete in căutarea de locatii competitive pentru amplasarea productiei lor. Anul trecut, Ford s-a confruntat cu proteste similare la uzina sa din apropiere de Sankt Petersburg, Rusia, care produce popularul model Focus. Muncitorii rusi au solicitat o majorare salarială de 30 de procente. Mutarea productiei in căutarea de zone cu costuri reduse nu este ceva nou in industria auto. La mijlocul anilor 1970, una din destinatiile favorite ale constructorilor auto europeni si americani era Spania si, intr-o mai mică măsură, Portugalia. Ford, General Motors, Renault, Peugeot-Citroën, Volkswagen si Fiat si-au mutat operatiunile sau au infiintat societăti mixte in Peninsula Iberică. Insă la finele anilor 1990 Spania si-a pierdut atractia ca urmare a solicitărilor de majorare a salariilor venite din partea sindicatelor si muncitorilor din industria auto.
Presa internatională a analizat ceea ce se intamplă in Romania
Renumita publicatie Financial Times a efectuat o analiză din care se poate concluziona că ceea ce se intamplă acum in Europa de Est urmează un model similar cu ceea ce s-a intamplat in Peninsula Iberică, cu o singură diferentă ingrijorătoare. In cazul Spaniei a fost nevoie de 20 de ani pentru ca ciclul low-cost să ajungă la sfarsit, in cazul Europei de Est se pare că ciclul a durat numai 10 ani. Companiile auto ar putea să inceapă să caute noi locatii pentru solutiilor lor de reducere a costurilor pe termen lung.

Pe curand,

Petrisor Socol

Ma intreb, o fi platind chirie? Masa de plastic ii apartine? dar scaunul?
Locul pe care si-a amplasat tabara o fi inchiriat? Cand pleaca acasa isi ia si masa cu el?

Intrebari retorice...

Inca o data romanul arata Europei ca are resursele necesare pentru a
se descurca in orice conditii!!

1. 7:00 - 8:00
Intre orele 7.00 si 8.00 pleaca la serviciu <textilistele> si <zidarii>.
Aceste doua categorii se pot recunoste dupa spiritul de <gasca>, <turma> sau <gramada fara varf>. Sunt unul/unele calare peste altii/altele. Stau cu caciulile/basmalele/broboadele infipte pe cap si vorbesc tare si la gramada. Subiectul preferat : <ce ma-ta mare imi pui mana pe cur, ba, poponarule> sau <mai intreaba ma-ta de mine ?>. Parfumul preferat este <Negru de fum no. 5> sau <Properspirant>. Muzica preferata : maneaua ascultata la telefonul mobil sau <glasul-rotilor-de-metrou-atarnat/a-de-bara-in-timp-ce-motai>.

2. 8:00 - 9:00
Intre orele 08.00 si 9.00 pleaca la serviciu "corporatistii". Se pot recunoaste prin ochii bine tapetati cu rimel si somn. Nici un fir de par nu sta aiurea. Imbracaminte inchisa la culoare, predomina alb-negru. Femeile au fuste peste genunchi, barbatii camasi si cravate cu nod gros. Ochelarii de vedere sau de <fenta> sunt clar dreptunghiulari cu colturile rotunjite si rama inchisa la culoare. Sunt solitari si preocupati sa se admire in geamul metroului sau orice alta suprafata in care se pot oglindi. Nu vorbesc cu nimeni, dar vorbesc cu ei insisi. Nu asculta muzica pentru ca nu e in trend sau daca o fac au un Ipod bine ascuns in buzunarul de la piept sau in poseta mare si o fac destul de intimidati si cu o mima destul de rigida, ca nu e in trend o mima de alta natura si Regulamentul de Ordine Interioara (ROI) de la corporatia din care fac parte le interzice un comportament neadecvat cum ar fi un zambet, un dat din picior in ritmul muzicii sau o atitudine relaxata.
Citesc carti groase (romane psihologice) sau rose (de dragoste). De mentionat ca aici ar mai intra si <bugetarii> diferenta dintre ei si categoria <corporatistilor> este ca nu se admira in nimic, dorm pe ei, sunt blazati si costumele lor sunt marca BO (Bucur Obor).

3. 9:00 - 10:00
Intre 9.00 si 10.00 pleaca la servici <executivii>. Sunt cei mai stersi si greu de indentificat, insa dintre ei se remarca categoria <secretare> sau <mimoze>, sunt foarte viu colorate, cu fuste deasupra genunchiului sau pantaloni stransi pe picior, camasute sau tricouri cu aerisire la buric si, obligatoriu, decolteu adanc prin care se poate vedea fie pieptul generos natural, fie acelasi piept ajutat cu push-up. Parul este aranjat printr-o <instalatie> ajutata de mult gel in genul <rebel> sau <sarmale verticale>. Asculta muzica la casti direct din telefonul mobil care obligatoriu este mic si subtire si face poze. Genul de muzica : manea sau dance. Mima este a unei persoane relaxate si sictirita, fapt dovedit de modalitatea prin care mesteca guma pe care o lasa pe bara de la metrou. Daca se intalnesc doua reprezentante din aceasta categorie subiectul de discutie sunt barbati, sex, cluburi, barbati, masini, cluburi, sex, barbati. Apelativul de adresare : <tu> sau <fata>, foarte rar mai apar si altele de genul : <fa>.

4. 10:00 - 11:00
Intre 10.00 si 11.00 pleaca la servici <bagabontii>. Modalitatea de indentificare : par valvoi sau fara, nebarbieriti de cel putin o zi. Asculta muzica cu pasiune fara a ascunde firele de la MP3, muzica ascultata - rock, rap, tehno, au ghiozdane sau rucsacuri mari. Vorbesc tare cu apelative : <frate !>, <coaie>, <ba>, <ma> etc. si cu multe englezisme care depasesc la numar cuvintele in romana. Sunt incaltati cu ghete sau tenesi cu talpa groasa si imbracaminte fistichie, viu colorata (exista si o constanta care nu se incadreaza pe deplin, cei care sunt imbracti in blugi si geci de piele negre).

5. 11:00 - >
Dupa 11.00 pleaca cu metroul studentii, elevii si pensionari, dar nu e exclus sa fie indentificati si in primele categorii. Pensionarii sunt usor de indentificat prin faptul ca sunt foarte bine bine imbracati (gros), au o plasa sau o geanta mare goala si au calitati de cascadori pe resorturi (mai exact sunt cand in afara vagonului si in secunda urmatoare ocupa trei scaune in vagon, totul prin sarituri din artele martiale sau gimnastica acrobatica). Merg oriunde si oricand fara sa aiba o treaba. Studentii si elevii pot fi indentificati prin faptul ca sunt galagiosi, haine viu colorate si grupati pe sexe (in grupuri mari) sau solitari mixt (in grupuri de multiplu de doi, pana la sase membri). De regula, citesc cursuri sau carti (manuale).

Sondajul a fost realizat pe un esantion reprezentativ cu o marja de eroare de +/- 100%. Au fost indentificate si analizate elementele care au un ordin de repetabilitate mai mare pentru fiecare categorie. Categoriile si impartirea pe ore a fost aleasa in urma studierii si in functie de elementele majoritare.

Un nou personaj isi face aparitia tot mai des in peisajul Bucurestean.

Le vezi peste tot, pe strada, la metrou, la stop, imbracate aproape la fel, vorbind agitat la telefon sau ascultand Buddha Bar la Mp-3 Playerul din dotare si toate avand un singur gand: afirmare cu orice pret. Ele sunt Corporatistele Pitzi.

Daca de corporatistul el stiam de ceva vreme Corporatista Pitzi a aparut relativ recent, o data cu capitalizarea silita a Romaniei si liberalizarea posibilitatilor de angajare.

Au intre 20-si 30 de ani, dar s-au raportat si cazuri in care specimenele depasesc acest prag (corporatistele tomnatice) si trebuie sa fie musai studenta sau absolventa de ASE. Se accepta si Romano-Americana, Finante banci, dar cu multa indulgenta deoarece aceasta categorie este intai pitzi si dupa aceea corporatista.

Daca poarta ochelari atunci cu siguranta trebuie sa-si puna lentile, ca sa dea bine, daca nu are probleme oculare atunci musai trebuie sa poarte ochelari cu lentile "antireflexie" ca sa para serioasa. Sta intr-un apartament inchiriat mai rar cu parintii deoarece vrea sa fie "independenta". De fapt cele mai multe pitzi sunt in cautarea unui corporatist get beget care sa le intretina.

Tot un musai fact este si locul de munca, nu incape indoiala ca o multinationala. Sau o banca. Cel mai sigur o banca multinationala.

Corporatistele pitzi amarate lucreaza in asigurari. Toate corporatistele pitzi declara ca au cunostinte nemaintalnite inca de pe bancile scolii drept pentru care cer din prima 1000 de euroi. Dupa inevitabilul training sau internship devin frigide sau incep sa planga si pleaca.

Cele care pleaca se intorc in Slobozia si devin vanzatoare, sau se apuca sa lucreze in domeniul asigurarilor. Cele care raman lucreaza la Marketing, PR, HR, SD si uneori in lipsa de altceva la Contabilitate. Desi nu recunosc cele mai multe fac si BJ.

La servici asculta David Bisbal cu boxele date la maxim iar pe mess sunt fie Busy, fie Out of office. Musai au wallpaper cu Catzelus, Pisciutza, flori sau mesaje feministe extreme : "Primavara asta esti minunata, fii mai buna". In pauze citesc Unica, Felicia, Ciao, Cancan, Bolero, Joy, Casa mea. Acasa ajung dupa 8 din cauza ca nu sunt in stare sa-si organizeze eficient timpul si cel mai des 6 din 10 ore le petrec "la o tzigare", evident familia este la curent cu tratamentul "inuman" pe care il practica angajatorul.

Spre deosebire de generatiile anterioare de mame eroine, corporatistele pitzi nu se lasa cu una cu doua, sunt gata sa sacrifice orice pentru a avansa in cariera si pentru a face pe plac sefului, drept urmare mananca 3 iaurturi pe saptamana. Cu saratele. De post.

Uniforma obligatorie include taioare, geanta imitatie LV si bluze albe. Trebuie sa existe decolteu pentru ca altfel totul este pierdut. Corporatistele casual isi afiseaza balerinii si egarii fiind dependente de hainele maro si de gloss. Telefonul trebuie sa fie musai de fitze si musai trebuie sa aibe sute de mii de numere de corporatisti agatati dar parasiti la iesirile cu fetele din fiecare saptamana.

Primavara si toamna se intrevede Cuba sau Bamboo, in timp ce o vara fara Grecia sau Bulgaria este o vara ratata. Visele includ Palma de Majorca. Pentru ca sunt sufletul oricarei corporatii corporatistele de meserie au in sange gena petrecerilor office insa ofteaza pe ascuns uitandu-se cu jind la betiile pe care le trag baietii de la IT.

Corporatistele foarte tinere au si inclinatii delcarate etno dar de fapt o rup pe electro-dance. Nu stramba din nas nici cand trece cate un taxi cu manele. Insa aparentele sunt totul.

Orice corporatista piti trebuie sa mearga cel putin o data pe saptamana la sala sau la solar. Sau la amandoua. Nu de alta dar altfel flacaul de la vanzari, fi'su shefului, ala cu Passat nici nu o sa se uite la ele si o sa ramana tot cu aia 3 pe cap. Ala de la IT, Masterandul si Barmanul din Gossip.

In ciuda tuturor aparentelor Corporatistele Pitzi nu sunt slabe de inger devenind chiar feroce cu alte corporatiste pitzi care le calca pe coada.

Ciclul de viata al unei corporatiste piti se opreste in jurul varstei de 30 de ani, fie prin gasirea de sponsor batran, fie prin avansarea pana in cea mai inalta treapta a ierarhiei dar de cele mai multe ori din nefericire, prin clacaj.

La INGineru' există obiceiul ca atunci cînd au loc mutări de ăstea spectaculoase sau îţi mai deschizi un cont sau naiba ştie ce tîmpenie mai faci să te sune o duduie de la sediul lor foarte central şi să te întrebe dacă eşti fericit, mulţumit, satisfăcut. Uite aşa m-a sunat ieri sau alaltăieri şi pe mine să mă întrebe despre fericirea mea în ceea ce priveşte faptul că acum am un nou consultant financiar.

Vă rog să scrieţi cam ce feedback credeţi că am transmis eu duduii care m-a sunat. Cîştigătorul va primi un link către o mare abureală.