Pentru ca nu am mai scris demult, voi scrie despre un subiect foarte interesant, controversat si captivant : Ce-am facut eu aseara.
Gabi : Ce-ai mai facut aseara dupa ce ai plecat ?
Eu : O gramada de lucruri, am o viata foarte interesanta.

Ne-am despartit aseara in centru aproape de statia de maxi-taxi, un fel de dube pentru carat marfa modificate pentru a transporta pasageri dintr-un colt al Galatiului in altul. In timp ce Gabi si restul se departau incet spre cine stie ce alt bar zgomotos, eu mergeam incet spre semaforul care imi indica o culoare rosu prafuit. Am asteptat in jur de vreo trei minute nerabdator sa ma asez pe bancheta confortabila a vreunui maxi taxi. Cand aproape nu mai suportam durerea pricinuita de pantofii incomozi pe care ii purtam se facu in sfarsit verde. Am traversat strada pasind increzator pe dungile albe. In statie mai erau inca trei persoane care asteptau dezamagite sa ajunga acasa. Am stat timp de cinci minute cu speranta ca totusi va veni ceva. M-am uitat la ceas. Era 22:48 de minute, deja prea tarziu pentru unii soferi pentru a mai ramane pe traseu.
Intr-un final am traversat ilegal strada si m-am indreptat spre un taxi de vis-a-vis. Era un Logan galben pe care era inscriptionat mare: GT. Am deschis portiera.
- Buna seara.
- Noroc! Unde va duc ?
- in Micro XX la XXX
Soferul era un tip gras cu chelie care avea o aliura de fost detinut. L-am vazut cum trage frana de mana, baga in viteza, apasa pedalele si masina incepe sa se miste din loc. In timp ce el conducea atent eu am profitat pentru a ma uita in aparatul foto la pozele pe care le facusem in timpul zilei. Unele erau foarte reusite. Eram multumit.
Dupa vreo 13 minute si o tigara fumata ma intreaba :
- La scara sau pe bulevard ?
- Pe bulevard, i-am raspuns.
Dupa inca vreo doua minute ajunsesem.
- Cat face? l-am intrebat
- Zece lei, mi-a zis dezamagit pe un ton care sugera ca parca ar fi cam putin.
Am bagat mana in buzunarul de la camasa si scotocind am nimerit o hartie de cinci lei. Am bagat mana mai adanc si am gasit cea ce cautam : o bancnota de zece.
-Poftim
- Multumesc! Sa fiti sanatos!
Dupa ce i-am urat o seara buna am coborat si am inchis la loc portiera. Pantofii incomozi si-au facut din nou simtita prezenta. Am trecut pe langa tomberoanele din coltul blocului si am ajuns la scara. " Sa mai stau sa mai fumez o tigara? Mai bine nu...". Cutia postala era goala la fel cum catelul de pe scara era ca de obicei dupa usa .Cu tot cu durerea de picioare am urcat in graba cele aproape saptezeci de trepte pana la etajul trei unde locuiesc. Am bagat cheia in usa si am rasucit. La usa m-a intampinat cu un miorlait pisica mea Tichi. M-am eliberat in sfarsit de tortura pantofilor in timp ce desfaceam o punga noua de Whiskas pentru pisica. Am pasit pe covor usor grabit spre usa de la toaleta. Am atins intrerupatorul si am intrat. La naiba! Cureaua asta se desface mereu asa greu. Intr-un final am reusit. Am desfacut apoi primul nasture.... ( Va continua ? ) :)

Concluzia : De cand am plecat pana am ajuns acasa am facut o gramada de lucruri? Urmeaza alt subiect interesant : Ce-am mancat eu dimineata.

Am o casa minunata. Nici ca-mi puteam dori altceva...

Am un Costica (pisica vagaboanda care nu stiu cum de s-a pricopsit in zona) si un Florica (ciobanescul care se joaca non stop cu matza aia mica si zapcauca)...

...Ce nu am?

Acuma mi-am adus aminte de nenorocitu` ala care vine maine acasa si cu mesaju lui nenorocit.Ok,mint.Vreau sa vina acasa pt ca mi-e dor de el :|.[Nu-mi vine sa cred ca zic asta *streight face*]

Revenind.Si spuneam ca abia asteptam sa ajung acasa.Si ajunsa in Gara Timisoara Nord [ah ce bine suna :))] am inspirat adanc si am zis "ah ce bine e acasa".Agitatia din oras,taxiurile care se inghesuie sa te duca acasa [ok,pe astea le urasc,da` nu mai conteaza.Daaa,am rau de masina 8-|],oamenii care asteapta firu` in statie sau care stau la bar...tot imi place.

Acuma intervine intrebarea: cum plm ma mut eu din Tm cand numa dupa 2 sapt si deja pis ochii ca vreau acasa?!

Ne mai gandim noi si la asta.

Acuma alta problema care ma macina.Ce mortii masii ii cumpar eu la Anna de ziua ei?! Bine,mai am o luna timp,dar totusi.Help :-s.

Si inca ceva..se pare ca azi is plina de probleme existentiale...m-am certat cu tata.Sa se duca prin..pe unde o vrea.Da eu imi doresc bani weekendu asta.Vreau la strand si nu concep sa nu ma duc.Si vreau sa imi faca televizoru` la mine in camera.S-ar putea sa nu ne mai certam atunci.

Sufar.ca un copil rasfatzat ce sunt.NOT

Nu fac sociologie. Nu fac filosofie. Nu fac politică. Nu fac branding. Rebranding. Nu fac istorie. Deşi cei care mă cunosc ştiu că pot să o fac, dar poate nu sunt într-o perioadă din viaţa mea în care raţiunea să primeze tot timpul. Totul este din suflet, din adâncul lui.

Îmi pare rău pentru cititorii mei, pe care îi voi dezamăgi, şi lor le cer scuze.

Dragilor cretini,

Părerea mea despre proiectul vostru este că ar trebui să-l bâgaţi în locul unde soarele nu ajunge niciodată, şi unde probabil vă spălaţi cât se poate de rar. Locul pe unde emanaţi inteligenţa.

De asemenea părerea mea despre cei care susţin acest proiect este că ar trebui împuşcaţi. Sau trimişi într-un lagăr, ww2-style, prietenii ştiu de ce. În cazul în care ar fi posibilă o spălare de creier, una uşoară, Orwell-style asa, mi-ar face o deosebită plăcere să v+o administrez.

Vă doresc tot ce ne doriţi voi nouă mai rău, vă doresc tot rahatul pe care mafia voastră l-a adus in lume, şi totuşi au fost acceptaţi ani de zile, înzecit, vă doresc tot ce e mai rău, vouă, iubitori ai oamenilor care sustineţi acest proiect.

Mi-e silă de voi. Mi-e scârbă, vă urăsc din tot sufletul şi cred ca sunteţi argumentul pentru ideea că dreptul la viaţă poate fi ceva relativ. Pe voi, cei care aţi gândit ceva atât de frumos şi care aprindeţi o lumânare în biserică. Vreau o lamâie.

Ştiu cum e această ţara, ştiu câte defecte avem şi de multe ori mi-e silă de ai mei. Dar sunt ai mei în primul rând, sunt oameni, în al doilea. Cu probleme, cu bucurii, cu iubire, cu tristeţe, cu suflete... ş.a.m.d.

Am încheiat, minimalist, fără argumente, keep it simple.

P.S. Cer scuze pentru greşeli (dacă sunt), sunt obosit.

Ei da fata,tu ce crezi ca am facut?Am ramas acasa sau am mers in disco?

De la ultima infatisare ramasesem la luna mai. Luna in care s-a mers pe viteza 2x. Chiar si pozele din luna mai sunt mai putin reusite, dar incerc sa le pun pe cele mai reprezentative.

6 mai

Pe 14 mai deja se ridicasera zidurile parterului si se cofra etajul.

Si o poza de jos, pe 18 mai, ca sa ne intelegem!

Pe 22 mai deja se simtea racoarea si briza de sus...

Imediat caramizile s-au bagat nerabdatoare una peste alta.

Si mai jos este produsul finit al lunii mai, pe 31...

Urmeaza sa va arat placa de la mansarda, unde va fi mansarda si terasa... deja m-am gandit oarecum la mobilier si decoruri, astept pareri totusi. Stiti cumva un pictor amator in cautare de un perete liber?